18 Aprilie. Pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ioan, ucenicul Sfântului Grigore Decapolitul

0
209

118596_sfantul-ioan01Erau două ținuturi cu numele Decapole: cel dintâi Decapole, era aproape de Galilea, în Palestina, care este pomenit și Sfântul Evanghelist Matei, când zice: „Și mulțimi multe mergeau după El, din Galileea, din Decapol…”. Iar cel de- al doilea Decapole, era o latură mai mică, din pământul Isauriei, din acest Decapole, al Isaurei, a fost Sfântul Grigore, învățătorul Cuviosului Ioan, a cărui pomenire o facem acum.

Sfântul Ioan, de tânăr s-a despărțit de lume, și, iubind pe Hristos, a mers la sus-pomenitul lui învățător Grigore Decapolitul, care l-a făcut monah, și petrecea împreună cu dânsul, nevoindu-se întru toate și plăcând lui Dumnezeu. Și avea atâta sârguință spre tot lucrul bun, încât și însuși învățătorul lui. Sfântul Grigore, se bucura de el și slăvea pe Dumnezeu.

Deci, când rău-credinciosul împărat Leon Armeanul a ridicat, ca un al doilea val, lupta împotriva sfintelor icoane, în acea vreme, acest Cuvios Ioan a mers în Constantinopol, împreună cu dascălul său Grigorie și cu Iosif, făcătorul de cântări și, umblând prin cetate, întăreau pe creștini să stea în dreptcredincioasa mărturisire a credinței. Asemenea, și după căderea Sfântului Iosif în mâna săracilor și după mutarea la Domnul a Sf. Grigorie, dascălul său, Cuviosul Ioan, rămânând în Constantinopol, se nevoia în ostenelile cele obișnuite și în mărturisirea dreptei credințe, nu numai pentru mântuirea sa, ci și pentru a celorlalți, punându-și viața în primejdie, ca un adevărat mărturisitor al credinței ce era.

Din îndemnul inimii, Sf. Ioan a mers să se închine la Sfintele Locuri, statornicindu-se o vreme, apoi la lavra Sf. Hariten. Nu după mult timp, la adânci bătrâneți, s-a mutat și Sf. Ioan la Domnul, și l-a îngropat Sf. Iosif alături de Sf. Grigore, în noua biserică pe care Sf. Iosif a ridicat-o, aproape de Constantinopol, în cinstea Sfântului Nicolae. Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

„Proloagele, volumul II” 

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here