2013 – Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena (II)

0
92

Pastorala 1În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Icoana lor transmite astfel un sens duhovnicesc, înțelegând că Sfânta Cruce, semnul iubirii jertfelnice a Fiului lui Dumnezeu întrupat, unește tainic cerul și pământul, lumea nevăzută și cea nevăzută, cele inteligibile și cele sensibile, în iubirea infinită și eternă a Preasfintei Treimi. În lumina acestui tip de înțelepciune divină, Sfinții Împărați Constant și Elena au înțeles că, după modul și cu puterea lui Hristos, iubirea jertfelnică pentru binele celor mulți este flacăra și puterea misiunii creștine în lume.

Sfinții Împărați Constantin și Elena au promovat și au protejat dezvoltarea artei și arhitecturii creștine prin construirea de lăcașuri de închinare pe tot teritoriul Imperiului: două biserici în Ierusalim (a Învierii și a Înălțării), una în Bethleem (a Nașterii  Domnului), mai multe biserici în Constantinopol, în Roma, în Trier (Germania), în Nicomidia, precum și în Antiohia. Totodată, prin construirea noii capitale la Constantinopol – inaugurată în 11 mai 330, Sfântul Împărat Constantin a rămas în istoria lumii ca fondator de civilizație și cultură creștină și cel care a zguduit din temelii păgânismul și idolatria.

În poziția politică înaltă pe care au ocupat-o, Sfinții Împărați Constantin și Elena s-au dovedit adevărați slujitori misionari ai lui Hristos și exemple inegalabile de cooperare a Statului cu Biserica. Expresii ale slujirii misionare a Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale apostolatului lor mirean în lumina Crucii lui Hristos, au fost mai ales convocarea primului Sinod Ecumenic, la Niceea, în anul 325, Sinod care a proclamat învățătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este ”Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut” (Simbolul credinței sau Crezul), și reflectarea valorilor evanghelice în legislația constantiniană prin cele 361 de norme legislative relevante pentru credință și morală, inclusiv generalizarea duminicii, sărbătoarea săptămânală a creștinilor, ca zi de odihnă în Imperiu.

De asemenea, Sfinții Împărați Constantin și Elena, ca slujitori misionari ai lui Hristos, au promovat și susținut pelerinajul la locurile sfinte. Este bine-cunoscut faptul că Împărăteasa Elena a făcut un pelerinaj la Ierusalim, în anul 326, pentru a găsi Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, iar Împăratul Constantin însuși a mers în pelerinaj la Ierusalim pentru a participa la sfințirea Bisericii Învierii Domnului, în data de 13 septembrie 335.

Sfântul Împărat Constantin, originar din sudul Dunării, de la Naisus, azi orașul Niș din Serbia, a păstrat o legătură directă atât cu provincia sa natală, Dacia Mediteranea, dar și teritoriul actualei Românii, locuit atunci de daco-romani. Realizările sale cele mai importante în această zonă au fost recucerirea unei părți din fosta Dacie Traiană, adică Banatul, Oltenia și Muntenia, pe care o realipește Imperiului Roman; extinde asupra acestor ținuturi administrația imperială civilă și religioasă și le întărește din punct de vedere militar, înzestrându-le cu cetăți, castre, forturi și drumuri de acces, între care podul de piatră, numit și Podul lui Constantin, al cărui capăt de nord era în cetatea Sucidava (localitatea românească Celei).

Odată cu perioada constantiniană, în teritoriul nord dunărean situația Bisericii și a creștinilor se îmbunătățește, ca urmare a libertății credinței, a promovării creștinismului ca religie oficială și a renașterii vieții urbane, Sfântul Împărat Constantin continuând misiunea apostolică de creștinare a populației, începută de Sfântul Apostol Andrei în Sciția Mică (Dobrogea de azi).

Cinstirea Sfinților Împărați Constantin și Elena în Biserica Ortodoxă Română este prezentă din cele mai vechi timpuri, pentru că domnitorii și boierii români, urmând exemplul acestor Împărați creștini, au ridicat biserici, au apărat și au ajutat Biserica. În zilele noastre, ca semn de evlavie și cinstire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, în multe localități sunt locașuri de cult parohiale sau mănăstirești puse sub ocrotirea lor, iar peste 1 milion 700 de mii de români poartă numele sau derivate ale numelor Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Cu părintească dragoste, la încheierea acestui an în care am cinstit modele sfinte de viață, vă îndemn ca, în lumina credinței și a faptelor creștine ale Sfinților Împărați și Elena, să iubiți pe Hristos și Biserica Sa, să promovați și să apărați demnitatea persoanei umane și binele comun, spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră.

La încheierea unui an de cinstire liturgică și omagiere deosebită a Sfinților Împărați Constantin și Elena, să luăm aminte la virtuţile Sfântului Împărat Constantin, pe care le-a susținut constant și cu fermitate, dând măsura numelui pe care îl purta (lat. constans, constantins = constant, ferm), dar și la faptele minunate ale credinței Sfintei Împărătese Elene care strălucesc și astăzi și luminează viața multor creștini, așa cum însuşi numele său o spune (gr. helane= torță, făclie, foc sacru sau gr. hele = lumină arzătoare a soarelui).

Să îi cinstim pe Sfinții Împărați și Elena care, prin credință și fapte bune, au primit cununa cerească nemuritoare, ostenindu-ne și noi în ajutorarea sfintei Biserici pentru lucrarea ei liturgică, pastorală și misionară.

Sfătuim părinții să apere demnitatea familiei și a persoanei umane prin nașterea, creșterea și educarea pruncilor, să acorde mai mult timp copiilor, învăţându-i să cultive credința, speranța și dragostea, libertatea de a face binele și nu răul, spre a aduce bucurie celor din jurul lor, și să își cinstească înaintașii.

Pentru a păstra vie evlavia noastă, în această perioadă a Postului Nașterii Domnului, toate învățăturile morale, precum și deprinderile practice și duhovnicești acumulate pe durata acestui An omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena, vă îndemnăm să organizați la parohii, mănăstiri, protopopiate și la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine, medicamente pentru a fi distribuite tuturor celor aflați în suferință și în lipsuri, familii defavorizate cu mulți copii, persoane singure fără copii sau rude, astfel încât ”prisosința voastră să împlinească lipsa acelora” (II Corinteni 8, 14).

Ne rugăm lui Dumnezeu pentru toți cei care iubesc și ajută Biserica în lucrarea ei sfințitoare și mântuitoare, îi prețuim  și îi povățuim părintește ca, după modelul Sfinților Împărați Constantin și Elena, care au ajutat mult la construirea și dotarea bisericilor cu cele trebuincioase, să-și exprime cu putere, iubire și credincioșie dragostea către Dumnezeu și să continue să ajute Sfânta sa Biserică în ducerea la îndeplinire a atâtor lucrări de care au trebuință comunitățile creștine ortodoxe românești.

Lumina credinței, a apostolatului misionar, a lucrării ziditoare de ctitorii și a faptelor creștine ale Sfinților Împărați și Elena, care a fost urmată peste veacuri de mulți împărați, regi, principi și conducători creștini, să fie un îndemn puternic și o călăuză pentru conducătorii de azi, care au datoria de a lucra în folosul semenilor lor și de a susține Biserica printr-o cooperare eficientă în diferitele ei domenii de activitate, dar mai ales în cel al asistenței sociale și medicale spre a asigura binele comun în societatea noastră.

”Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, Basilica – București 2013

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here