Timp de patru zile, în fiecare dimineaţă începând cu ora 11.00, pe scena din Cetatea Sighişoarei au ţâşnit în bătaia soarelui într-o explozie de dansuri şi cântece populare ca un curcubeu ce parcă şi-a fi ieşit din minţi, ansambluri a căror interpretare mi-au făcut pielea de găină şi m-au făcut să simt că materia se destramă sub ochii mei. Festivalul Intercultural Sighişoara ProEtnica 2014 a avut loc în perioada 21 – 24 august.
A XII-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica a adus laolaltă toate comunităţile etnice din România, 19 organizaţii şi 20 de minorităţi naţionale care, prin interpretarea şi felul lor de a fi, n-au putut lăsa pe nici unul din cei prezenţi, oricât de supărat sau obsedat de goliciunea vieţii ar fi fost, să nu-şi ridice bărbia din piept convins că sunt mii de bucurii în viaţă şi merită să trăieşti pentru ele.
„Să le ţâie Dumnezeu năravu!”
Îndrăgita cântăreață de muzică populară și patriotică Veta Biriș a ridicat toată lumea în picioare. „Mi-aș fi dorit să pot veni însoțită de Fetele de la Căpâlna dar, ca de fiecare dată, nu totdeauna sunt suficienți bani. Mă bucur nespus să mă aflu la acest festival, este de apreciat inițiativa și efortul depus de către organizatorii Primăriei și Consiliului Local și să le țâie Dumnezeu năravu! Îi rog să continue și mai departe tradiția acestui festival, doar prin astfel de activități nu va dispărea niciodată tradiția neamului românesc. La multe case de cultură există cursuri la care copiii învață dansurile populare și este un lucru îmbucurător să vezi această chemare a lor către arta populară, dar eu sfătuiesc părinții să-i dea să învețe să cânte și la ceteră, că văd că nu mai sunt ceterași deloc”, a spus Veta Biriș.
Tradiţii învăţate de la părinţi
Prima interpretă cu care s-a deschis ziua de sâmbătă a festivalului a fost Liliana Moțățăianu din Băilești, județul Dolj, Asociația Macedonenilor din România, urmată de Ansamblul de dansuri Siamo di nuovo Insieme, Asociația Italienilor din Iași. „Membrii ansamblului sunt tineri pasionați de folclor care au participat la spectacole în numeroase orașe din România, programul nostru de dansuri tradiționale italienești promovează cu succes identitatea și cultura acestei minorități istorice”, a declarat Petre Şuşu, profesor coregraf ansamblul de dansuri „Siamo di nuovo Insieme”.
După ora 17.00 au urcat pe scenă Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Ansamblul de cântece Katiuşa din Fălticeni, judeţul Suceava şi Grupul de dans Venocik din Mahmudia, judeţul Tulcea. „În cadrul acestui festival am prezentat un număr de cântece şi dansuri din tradiţia ruşilor-lipoveni, dar şi din tradiţia românească, un repertoriu aşa cum l-am auzit şi l-am învăţat de la mama şi de la tata”, a spus Ivanov Călin, preşedinte Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România.
Către înserate au urcat pe scenă Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Corul Holuboc- Porumbelul din Peregu Mare, judeţul Arad, Uniunea Polonezilor din România, Ansamblul Muntenilor Polonezi Soloczanka din Soloneţu Nou, judeţul Suceava. Spre sfârşitul serii Ansamblul Apollonas, Uniunea Elenă din România, Ansamblul Kolomeika din cadrul Uniunii Ucrainienilor din România şi Ansamblul Boatsea Pindului din cadrul Societăţii Culturale Aromâne.
Grecii au alungat duhurile rele
Frământam între degete o bucățică de pâine cătrănită de atâta căldură și înghesuială, iar de la un minut la altul al serii tot cheful de viață și starea de bine mi-a revenit odată cu interpretarea dansurilor grecești din cadrul festivalului intercultural ProEtnica Sighișoara ediția XII-a. La ora 19.00 au urcat pe scenă Uniunea elenă din România, Comunitatea Prahova, ansamblul de dansuri Kymata, tineri care au antrenat și au prins în lanțul ritmurilor pe toți cei prezenți. „Pentru noi grecii din Prahova şi toţi membrii ansamblului Kymata este o încântare să ne aflăm la Sighişoara, ca de fiecare dată. Fiecare dintre noi simte acelaşi lucru, suntem un suflet de grec şi o inimă de român”, a spus Florin Ogica, coordonatorul ansamblului Kymata. La sfârşitul numărului, conform uneia dintre tradiţiile greceşti, membrii trupei au rugat o tânără aleasă la întâmplare din sală să spargă o farfurie pentru a alunga toate duhurile rele şi, odată cu ea, toate necazurile fiecăruia dintre noi.
Look extravagant şi baclavale
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, ansamblul Karadeniz, filiala Constanţa au dinamizat atmosfera nunţii şi au reuşit să revigoreze frumuseţea dansului şi tradiţiile tătăreşti. Cu look extravagant şi oriental, costumele originare din această regiune folclorică sunt dintre cele mai spectaculoase în lume, iar la această descriere nu putem lăsa deoparte imaginea cu tarabele încărcate cu baclava, un desert foarte dulce pe bază de miere, a căror foi cu cât sunt mai subţiri, cu atît prăjitura este mai preţioasă iar gospodina care o prepară este desăvârşită. „În fiecare an participă câte o filială din partea Uniunii la acest festival, filiala noastră este a treia oară aici şi ne bucurăm de această ocazie de a vă prezenta dansuri din Crimeea şi zona Dobrogei, dar şi cele tradiţionale de la nunţi”, a spus Izet Iarsel, coordonator ansamblul Karadeniz.
Maşină evreiască de făcut umor
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Teatrul Evreiesc de Stat au oferit un spectacol de bancuri şi cântece vesele, o adevărată maşină de făcut umor care ne-a determinat să râdem, să râdem cu capul dat pe spate împungând cu degetu-n coaste pe cel din faţa noastră făcîndu-l să râdă şi el şi ne-au dat o lecţie despre felul în care, viaţa noastră cotidiană, standardizată, plină de plictis şi banalitate, poate deveni o încântare zi de zi. În după amiaza de vineri, în cadrul unui program ştiinţifico-cultural organizat la Sala mică a Primăriei din Sighişoara, a avut loc Simpozionul „Umor evreiesc în România”, simpozion moderat de Albert Kupferberg cu participarea lui Aurel Storin şi profesorul Ştefan Cazimir. „Ne simţim foarte bine, organizatorii festivalului au depus toate eforturile pentru şederea plăcută a fiecăruia dintre noi aici”, a spus Robert Schorr, referent cultural al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
În ceea ce priveşte cultura şi obiceiurile evreieşti, primul lucru care ne vine în minte este sărbătoarea Hanuka, mâncărurile umplute cu dulceaţă „ sufganiot” şi chiftele de cartofi „ latkes” sau „levivot”.
Curioşii au dat buzna pe porţile Cetăţii
Peste 15.000 de vizitatori au intrat pe porțile Cetății din Sighișoara pentru a participa la ProEtnica, Festival Intercultural Sighişoara ediţia a XII-a, o Agoră pentru exprimarea, păstrarea și dezvoltarea identităților etnoculturale prin prezentarea patrimoniului cultural, expoziții de artă și simpozioane pe teme culturale. Festivalul ProEtnica organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret împreună cu municipiul Sighişoara a dovedit că este un model după care se poate sculpta o imagine a liniştii şi a tot ceea ce înseamnă valoare culturală.
Organizare brici
Sighişoara este considerată a fi cea mai frumoasă cetate din Sud-Est-ul Europei cu o mulţime de posibilităţi de cazare, de la hoteluri tematice, hosteluri foarte primitoare, Pensiuni şi Camping, unele chiar în Cetate. „Cea de-a XII-a ediţie a festivalului ProEtnica a avut cea mai echilibrată şi liniştită organizare, totul a decurs conform planurilor făcute şi nu am avut nici un fel de probleme”, a spus Volker Reiter, director executiv al Festivalului, schiţând un surâs mic din care se putea ghici că ştie exact cum stau lucrurile şi în ceea ce mă priveşte pe mine: eram mulţumită să mă aflu la ProEtnica.
Fiecare seară din programul festivalului s-a încheiat cu momente artistice susţinute de Marius Baţu, Formaţia Evilagi, Veta Biriş, Formaţia Selfish Murphy şi Formaţia Zuralia Orchestra. Cetatea Sighişoara a fost lăcaşul multiculturalismului din România, iar în cadrul manifestărilor artistice şi-au prezentat patrimoniul cultural şi au avut standuri de prezentare, expoziţii de artă şi simpozioane pe teme etnoculturale participanţi din Partida Romilor ProEuropa, Uniunea Croaţilor din România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România-Cultul Mozaic, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Asociaţia Italienilor din România, Forumul Democrat al Germanilor, Uniunea Ucrainienilor din România, Uniunea Democratăa a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Bulgară din Banat, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Armenilor din România şi Uniunea Sârbilor din România.
Sursa: zi-de-zi.ro
[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
