În societatea actuală, calificată de psihanalistul Jean-Claude Liaudet drept „hipernarcisica si lipsita de respect la adresa altora“, trebuie să înțelegem că ne diferențiem unii de alții, că nici un individ nu gândește și acționează la fel ca altul.
Adesea ne întrebăm cum putem să diferențiem de semenii noștri, cum o persoană mai scundă sau mai grasă, mai tânără sau mai bătrână să-și poată spună punctul de vedere. Ei bine, dacă individul în cauză nu își acordă valoarea pe care o merită nu va reuși niciodată să transmită ideile sale semenilor săi, menționează www.psychologies.ro.
Mai mult decât atât, acea persoană ce nu se poate autoevalua și provine dintr-un mediu defavorizat nu reușește să depășească sentimentul de inferioritate, stagnând în continuare.
Toate aceste carențe în comportament provin din scăderea stimei de sine, a sentimentului de iubire față de propria persoană și chiar scăderea încrederii în sine. Tocmai de accea este important să ne cunoaștem foarte bine calitățile și defectele și să fim capabili să deținem afirmarea de sine, acel comportament ce ne permite să ne exprimăm liber dorințele și expectanțele, respectându-l în același timp și pe semenul nostru.
Capacitatea fiecăruia dintre noi de a reacționa și de a ne spune opinia se află într-o strânsă relație de interdependență cu abilitatea de a ne detașa de complexele și fricile cele mai intime. Drept urmare, pentru a câștiga respectul celorlalți este foarte important să ne respectăm pe noi înșine.
Este foarte important să știm să ne apreciem, să ne conștientizăm valorile și să avem abilitatea de a reacționa la remarci mai puțin încurajatoare.
Din păcate, societatea actuală se confruntă tot mai des cu fenomenul de devalorizare precoce, fenomen ce sporește sentimentul de inutilitate în societate. Replici precum („Nu esti bun de nimic“, „nu vei reusi nimic“) au o influență negativă asupra dezvoltării personale a individului.
Copilăria este perioada în care se construiește încrederea și stima de sine, motiv pentru care trebuie să incurajăm copii să dobândească conștiința propriei valori.
Prin urmare, trebuie să avem o grijă sporită în creșterea și educarea unui copil, fiindcă „un copil poate sa fie lipsit de incredere in sine pentru ca se identifica cu un parinte dispretuit de celalalt. În plus, există părinți strălucitori care refuză inconștient să servească drept model, ei văd în fiul sau fiica lor un rival.“, relatează psihanalistul Gerard Louvain.
Pe de altă parte , dacă îi induci copilului ideea ce este cel mai grozav pe de planetă, riscăm să-l supunem la șocuri în viață, fiindcă nu înseamnă că „dacă părintii nu îl jignesc, vor reusi să crească un adult fără complexe“, ne spune Louvain. Așadar trebuie menținut un echilibru între cele două palire.
Un alt aspect destul de controversat este și inducerea ideii că un copil trebuie tratat cu seriozitate și rigurozitate, întrucât „copilul este o persoana“, o fraza înțeleasă prea adesea drept „copilul este un adult în miniatură, să îl lăsăm să se exprime“, după cum spune Francoise Dolto.
Această sintagmă este adesea percepută greșit, iar adulții ce se ghidează exclusiv după acest dicton formează copii lipsiți de repere, motiv pentru care este vital să știm să coordonăm activitatea copiilor asfe încât ei să fie învățați să se responsabilizeze, să nu cadă pradă propriilor pulsiuni și să penduleze între megalomanie și stimă de sine scăzută, ne spun cei de la psychologies.ro.
Altfel, în caz contrar, ne întâlnim cu fenomenul la care asistam azi, este de părere Gerard Louvain : „Pe de o parte, vedem tineri și adolescenți incapabili să suporte cea mai mică frustrare sau cea mai mică întârziere în satisfacerea nevoilor lor, incapabili să se despartă de telefonul mobil și să se concentreze pe o lecție de engleză… Și, pe de altă parte, vedem tot mai mulți tineri cu fobii școlare, care nu știu unde să se situeze în raport cu ceilalți.“
Toate cele prezentate mai sus ne duce cu gândul la faptul că spre deosebire de politețe, care se predă și se învață, respectul, afirmarea și încrederea de sine se transmite.
Stephane Clerget opinează: „ceea ce conduce la paradoxul următor: un individ poate fi de o politețe aristocratică în societate, dar total lipsit de respect față de soția lui, de exemplu.“
Un aspect îmbucurător este acela că respectul este contagios:„ să rupem lanțul slăbiciunilor și să îi apărăm pe ceilalți când vedem că sunt ținta lipsei de respect și astfel vom câstiga mai mult noi înșine.“
Cel care îi respectă pe alții, se respectă pe sine!
Prelucrat de Alexandra G.
Jurnal Spiritual
