Găsește în întâmplări motive de amuzament – Amuză-te cât mai des, trăiește din plin, distrează-te! – Râzi, fii natural, fără teamă că ești ridicol! Important este să te simți bine! – Exploatează viața la maximum!
Televiziunea (și internetul) reprezintă un mijloc de amuzament care face posibil ca milioane de oameni să asculte (să citească) aceeași glumă în același timp și cu toate acestea să rămână izolați (T.S. Eliot)
- Un client își întreabă avocatul:
– Cât cereți pentru o consultație?
– 1000 de euro pentru trei întrebări.
– Nu este cam mult?
– Ba da. Și care este a treia întrebare? - Un tip merge la restaurant și comandă o friptură. După ce sosește comanda se uită stupefiat în farfurie.
– Am comandat friptură și văd doar o felie de lămâie de decor!!!
Ospătarul îi spune, plin de reproș:
– Sub lămâie v-ați uitat? - Învățătoarea, la școală:
– Elevi, care este subiectul în propoziția: „Venea o moară pe Siret”?
– Venea, se aude un răspuns.
– Cum adică „venea”, măi copile?
– Păi, se pune întrebarea la predicat: „Cine omoară pe Siret?” – „Venea”! - – Draga mea, ce avem de mâncare?
– Vezi și tu ce găsești în frigider?
– Oh, iubita mea, singurică ai gătit gheața? - Patronul unei companii discută cu un tânăr care venise cu CV-ul pentru un post:
– În primul rând, firma noastră este obsedată de curățenie, zice patronul. V-ați șters picioarele pe covorașul de la intrare înainte de a intra în acest birou?
– O, da, bineînțeles!
– În al doilea rând, continuă patronul, cerem colaboratorilor și angajaților noștri sinceritate. Nu există niciun covoraș la intrare…
Dacă oamenii ar fi întotdeauna serioși și nu și-ar îngădui puțină relaxare sau puțin amuzament, ar înnebuni sau ar deveni labili fără măcar să-și dea seama (Herodot)
- – Tată, trebuie să mergi la școală să vorbești cu diriginta, îi spune Gelu tatălui.
– De ce, ce-a mai făcut? răspunde tatăl.
– Păi, nimic, doar am întrebat: „La ce capăt?”
– Cum, doar pentru atât?
– Păi, la ora de logică, profesoara, cu o riglă în mână, a venit și a îndreptat rigla spre mine și a zis: „La capătul acestei rigle este o persoană cu o minte înceată.”… Și eu doar am întrebat: „La ce capăt?” - Un iluzionist lucra pe un vapor. În fiecare săptămână, dădea o reprezentație. De fiecare dată, spectatorii erau alții, așa că își permitea să facă mereu aceleași scamatorii. Singura problemă era papagalul căpitanului, care, încetul cu încetul, a început să priceapă care sunt trucurile. Și, la un moment dat, s-a apucat să dezvăluie secretul în mijlocul fiecărei reprezentații. Iluzionistul se enerva de fiecare dată, dar n-avea ce face. La un moment dat, vaporul se scufundă, supraviețuind doar iluzionistul și papagalul. Timp de câteva zile, plutind fiecare pe o scândură, s-au privit fără să scoată vreun cuvânt. În cele din urmă, papagalul zice:
– Ok, mă dau bătut. Unde e vaporul?
„Râsul voluptății, voluptatea râsului, să râzi înseamnă să trăiești atât de profund.” (Milan Kundera)
Vei râde și citind Râsul este jogging intern.
A consemnat Mihaela Mușetescu
