Împlinirea a 100 de ani de când Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai importanţi pictori români, a finalizat executarea frescelor şi picturii catapetesmei bisericii din comuna Scorţeni, a fost marcată, sâmbătă, de comunitatea locală, printr-o ceremonie religioasă oficiată de Ioachim Băcăuanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Slujba a fost urmată de un spectacol folcloric cu datini şi obiceiuri din zonă, relatează Agerpres.
“Biserica din Scorţeni reprezintă un monument de patrimoniu cu o valoare aparte pentru spiritualitatea ortodoxă din aceasta zona a Moldovei, fiind totodată o capodoperă de artă. Farmecul picturilor purtând amprenta lui Nicolae Tonitza farmecă privitorul în toată biserica. Sfânta Treime, Iisus Hristos Pantocrator, Soborul Maicii Domnului, vindecarea fiicei lui Iair şi multe altele sunt realizate într-o manieră vie, care implică privitorul în evenimentele scripturistice”, a explicat valoarea acestui lăcaş de cult mai puţin cunoscut Episcopul Vicar Ioachim Băcăuanul.
Scurt istoric
Nicolae Tonitza se căţăra pe schelele bisericii pentru a aşterne scene din viaţa Sfinţilor Voievozi, hramul bisercii din Scorţeni, la vârsta de 29 de ani, după ce marele pictor urmase cursurile Academiei regale bavareze de arte frumoase de la Munchen şi peregrinările efectuate între anii 1909 – 1911 prin atelierele unor creatori plastici celebri din Paris.
Picturile din interior, care cu greu pot fi surprinse în vizorul lentilei aparatului de fotografiat datorită dimensiunilor mari, “vorbesc de la sine despre un ideal estetic clasic, despre cultul frumosului, despre o artă înţeleasă ca expresie a permanenţei valorilor spirituale”, a explicat criticul de artă Iulian Bucur.
Potrivit acestuia, în biserica de la Scorţeni, zidită după planurile arhitectului profesor Ion Traianescu, “totul în jur te lasă prins în frumuseţea şi, totodată, dramatismul evenimentelor regăsite în Sfânta Scriptură”.
“Deşi nu urmează liniile picturii bizantine, creaţia lui Tonitza de la Scorţeni farmecă privitorul, indiferent cine ar fi el”, a concluzionat criticul de artă Iulian Bucur.
Ana Grama
