“Baladele verii” la Gledin Interferente culturale si spirituale

0
175

GledinGledin – spiritual şi literar

La poalele muntelui Poiana Tomii, din Călimani, în Ţinutul Colinelor se afla o aşezare de romani cucernici, gledenii. Gledinul este astăzi o oază bistriţeana binecuvântată. Verdele crud al brazilor într-o armonie picturală desăvârşită cu sunetul clopotelor de la vecernie aminteşte de renumita Mănăstire Ruga (dărâmată de austrieci în 1763), unde a făcut ucenicia Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie.

În locul bisericii vechi, ca un dar al lui Dumnezeu, se înaltă, azi, monumentală clădire a bisericii noi, a cărui părinte paroh este Ioan Titieni. Devenită nu numai un loc de pelerinaj spiritual, dar şi centru cultural, biserica are hramul Sf. Pahomie. Centrul cultural-spiritual cuprinde Casa Sfântului Pahomie, Biblioteca Iacob Stamati, o sală de conferinţe, o capelă şi un altar de vară.

Aici, copil sau adult, tânăr sau vârstnic urci treptele formării spirituale şi, mai mult ca oricând, te convingi că “veşnicia s-a născut la sat”, locul unde sufletul ca templu al nemuririi da sens tainelor desăvârşite ale divinului. Liniştea satului şi omul înţelept intra într-o comuniune sacră cu suflarea naturii, născută din “frumosul zâmbet al dumnezeirii”. O stare monahală învăluie văzduhul la Gledin. Într-o formulă firească şi simplă se cântă dorul de mântuire al omului de lut.

Poetul cu gândul mai încet, cu inima îmbrăţişând materia prin trudă să creatoare, dezvăluie o trăire universală.

Idealul supralumesc, de asceză şi tânjire după cer, se poate împlini într-o mărturisire spirituală cu o condiţie: “în tainica-i lucrare iubirea ne învaţă/Că e şi-o fericire urzită din dureri”. Poezia şi rugăciunea, meditaţia şi stăruinţa parcurg traseul înnoitor al lirismului, dacă “e dragostea strivită în teascul greu de chin, /Şi vers cu vers, de-a lungul, am limpezit– o, lina”. Pentru a învăţa lepădarea tumultului nevredniciilor trecătoare din fermentarea firii, e nevoie de o îndumnezeire a umanului spre a putea atinge candoarea ochiului angelic, singura “vedere” creatoare.

La Gledin, pictorul prinde în culoare trăirea Christianului, drumul care îndeamnă la Iertare – împlinirea dezideratului iubirii divine – realizarea materială a perfecţiunii din vrerea poetului: “Întoarce-te din valuri, sunt tău de stâncă, /Chiar de-ai făcut periplul întregului păcat. /Vom arde tot trecutul cu spaime şi ruşine/Pe rugul bucuriei ce-ai să aprinzi în mine.” Versul devine Icoana – “Veşmânt slăvit, mai trainic că globul pământesc”, iar culoarea – “mantia de visuri în care te-nvelesc”. În picturalul poetului lumina “sparge norul… “şi “te răscumpăr morţii cu cântec şi visare!”

Artă şi credinţa, aceasta este emblema satului Gledin de azi.

Arta slujeşte credinţei prin Logosul născut la Început. Credinţa slujeşte Artei prin rugăciunea tainică a inimii, în suspinuri negrăite. Un izvor de Apă vie, de cuvinte şi culori inedite aduc la unison sufluri împreunate pe Altarul dăruirii de sine, precum Alexandru Scurtu, Targu-Secuiesc (“Publistica Mitropolitului Nicolae Colan”); prof. Dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe (“Lumina munţilor”); prof. Dr. Cristina Sava, Targu-Mures (“Ecce homo. Vasile Voiculescu. Eseuri”).

Ii amintim pe: prof. Sorina Bloj, director, Biblioteca Municipală “Petru Maior”, Reghin, Mihaela Aionesei, Targu Secuiesc (“Anotimp (i) legal, lumina”); prof. Mircea Dorin Istrate, TarguMures (“Insfintitul lemn al crucii”); prof. Maria Borzan, director Muzeul Etnografic Reghin (“Naşterea şi botezul”. “Mâncăruri tradiţionale româneşti”); prof. Drd. Claudia Vasloban, Joseni, Harghita (“Nicolae Steinhardt şi ecumenismul”); Menut Maximinian, Editura “Răsunetul” Bistriţa, Nicolae Baciut (“Poeme verzi pe pereţi”, “Ştefan Baciu. Privire prin geamlâc în Isarlac”, “Sacru şi profan în Ţara Sfântă”, revista “Vatră veche”, numerele 6,7,8).

Dragostea pentru frumosul spiritual face ca la Gledin să identificăm mereu un alt nou Gledin şi să spunem semenului: “iată, tu eşti întreg lumina!”

În Cetatea pictorilor de icoane şi Cetatea poeţilor, la FestivalulConcurs de poezie religioasă “CREDO”, ediţia a XIII-a, desfăşurat sub egida Direcţiei Judeţene pentru Cultura Mureş, respectiv a domnului director Nicolae Baciut, s-a mai scris o foaie pentru inima şi minte.

Prof. Dr. Cristina Sava
A trăi frumos la Gledin

În satul Gledin, judeţul Bistrita Nasaud, la Centrul Cultural-Ortodox “Sfântul Pahomie”, se trăieşte frumos. Am constatat şi noi cei 80 de participanţi la Tabăra de creaţie “Baladele verii”, ediţia I, 24-28 iulie 2013, organizată de instituţii culturale din două judeţe, Mureş şi BistritaNasaud, iar cu participanţi din mai multe judeţe, la cele două adăugându-se Covasna, Harghita şi Braşov. Toţi ne-am simţit minunat în satul ocrotit de Sfântul Pahomie, născut în anul 1674, în acest sat.

Preotul paroh din Gledin, Ioan Titieni, a avut o extraordinară iniţiativa creştină de a organiza un asemenea centru cultural-crestin-ortodox, sub patronajul Sfântului născut la Gledin. Clădirea oferă toate utilităţile. Capela “Sf. Pahomie” se încadrează minunat în spaţiul din apropierea măreţei biserici. Cu bucurie, am remarcat, în pictura interioară a bisericii, grijă de a fi zugavita întreaga istorie a localităţii Gledin, începând cu istoria ştiuta, prima atestare documentară a satului aflat pe domeniul voievodului Gelu.

Fata în faţă cu figura acestui voievod se afla imaginea domnitorului Petru Rareş, cel care a construit mănăstirea Ruga, pe teritoriul satului, răsplătind astfel pe păstorii gledinari care l-au ajutat să fugă la Ciceu. Un loc special, pentru închinare, în biserica este rezervat Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie, plecat din Gledin, mai întâi fiind vieţuitor la lavra Neamţului, apoi ctitor al schitului Pocrov, Episcop al Romanului (1707-1714), iar spre sfârşitul vieţii a pornit în pribegie la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska, unde a trecut la cele veşnice, în anul 1724.

A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Romana în anul 2007.

O altă imagine din biserică, legată de istoria Gledinului, este aceea de pe peretele dedicat ctitorilor, a Mitropolitului Iacov Stamati (1749-1782), nepot al Sfântului Pahomie, ajuns Mitropolit al Moldovei.

Cum să nu fie binecuvântat de Dumnezeu satul Gledin!? Considerăm că nu se putea alege un mai bun loc pentru desfăşurarea Taberei de creaţie “Baladele verii” decât într-o asemenea atmosfera încărcată de istorie şi spiritualitate. Cele trei secţiuni: pictura – icoane pe sticlă (coordonator prof. Daniela Friciu), terapii complementare (coordonator Angela Socolean) şi creaţie literara-poezie (coordonator poetul Nicolae Baciut) mi-au trezit de la început curiozitatea de a participa la toate. Cam greu, timpul fiind limitat. Pentru prima dată, am realizat o icoană pe sticlă, a Sfântului Gheorghe, doar veneam din oraşul Sf. Gheorghe. Satisfacţia este deosebită când priveşti icoana înrămată deja şi gândeşti că este munca ta, însă uiţi, în acele momente, că fără ajutorul profesoarei Daniela Friciu nu realizai nimic.

Emoţii deosebite au avut autorii, în ultima zi, la biserică, după Sf Liturghie, când toate icoanele au fost sfinţite şi când au fost răsplătiţi cu diplome.

La secţiunea Creaţie, condusă de poetul şi editorul Nicolae Baciut, desfăşurată în paraclisul Sfântul Pahomie, unde a avut loc şi vernisajul expoziţiei de icoane “Drumul crucii”, realizată de artişti profesionişti, coordonaţi de pictorul Marcel Naşte. Domnul Nicolae Baciut, în calitatea sa de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultura Mureş, a oferit diplome pentru volumele realizate de cei prezenţi şi lansate în cadrul Taberei. Din judeţul Covasna, au primit diplome poeta Mihaela Aionesei pentru volumul Anotimp (i) legal – lumina, cercetătorul Al. Surdu pentru volumul Publicistica Mitropolitului Nicolae Colan. Bucuria mea a fost să fiu premiată pentru volumul de curând apărut, la Editura Nico, În lumina munţilor.

Fragmente de spiritualitate românească.

Fiecare dintre creatorii participanţi şi-au prezentat volumele şi impresiile despre atmosfera specifică taberei, despre creaţia contemporană în general. Recitalul de poezie al poetului Nicolae Baciut a cucerit spectatorii. Aplauzele binemeritate au confirmat pe deplin talentul de recitator. Desigur, asemenea evenimente sunt aşteptate cu drag şi cu bucurie de cei interesaţi, de cei dornici de evadare într-un mediu spiritual de adevărata cultură.

Menţionez, în acest context, ultima zi a taberei, ziua de duminică, când participanţii au luat parte la Sfânta Liturghie în tradiţionale costume populare, încât întreaga biserică era îmbrăcată de sărbătoare. Doamna Sorina Bloj, sufletul organizării şi desfăşurării Taberei de vară “Baladele verii”, în măiestrite cuvinte a mulţumit tuturor, inclusiv satenilor care au găzduit participanţii. Părintele Ioan Titieni a sfinţit icoanele realizate în secţiunea pictura de icoane şi s-au înmânat premii pentru toate secţiunile.

Sentimente deosebite am trăit cu toţii, ascultând cele două pricesne interpretate cu har şi deosebit talent de tânără Loredana Toma, fiica gazdei mele din Gledin, studentă la Conservatorul din Cluj-Napoca. Prin urmare, Gledinul are şi astăzi oameni talentaţi care pot duce numele satului în lumea largă.

Tabăra s-a încheiat cu sentimentul nostalgiei că timpul a trecut mult prea repede, dar cu speranţa reîntâlnirii la ediţia a doua.

Faptul că am cunoscut oameni noi, că am realizat o comuniune sufletească pe baza tradiţiilor populare, a culturii şi spiritualităţii româneşti înseamnă foarte mult. Înseamnă că la Gledin se trăieşte frumos. Minunat! Mulţumiri tuturor celor care s-au implicat cu dragoste ca toţi să ne simţim bine. Prof. Dr. Luminiţa Cornea

Sursa: Cuvantul Liber

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here