Vâscul, planta simbol al sărbătorilor de iarnă, are calităţi terapeutice cunoscute încă din timpuri străvechi. Ajută în lupta împotriva cancerului, e bun pentru tratarea afecţiunilor vasculare, dar şi pentru boli ale sistemului nervos, precum epilepsia ori isteria sau pentru ameliorarea unor afecţiuni respiratorii.
Atenţie, vâscul nu se administrează copiilor şi preparatele din acesta nu se recomandă femeilor însărcinate.
Vâscul, (Viscum album) cunoscut la noi şi sub denumirea de stoletnic, vâsc-de-păr, vâsc-de-brad, este o plantă parazit, veşnic verde, folosită şi ca plantă de leac pentru echilibrarea tensiunii. Vâscul se dezvoltă şi trăieşte în copaci, în plop, salcie, mesteacăn, stejar, păducel şi chiar în pomii fructiferi.
În scop terapeutic, de la vâsc se folosesc numai frunzele, bobiţele fiind considerate toxice. Calitatile terapeutice ale vâscului au fost cunoscute încă din timpuri străvechi, ştiinţa modernă nefăcând altceva decât să confirme ceea ce deja se ştia demult.
Astfel, vâscul este folosit pentru tratarea afecţiunilor vasculare, dar şi pentru boli ale sistemului nervos, precum epilepsia ori isteria. În medicina populară, vâscul este folosit şi pentru ameliorarea unor afecţiuni respiratorii precum astmul bronşic, tusea şi bronşita.
Încă din 1920, vâscul a fost de testat în tratarea mai multor tipuri de cancer. Pentru persoanele care fac tratamente pentru cancer planta este adesea folosită ca terapie complementară. În Europa, preparatele de vâsc sunt prescrise în mod regulat pentru diferite tipuri de cancer deoarece s-a dovedit că extractul din vâasc are proprietăți anticancerigene.
Se spune că extractul de vasc îmbunătățește funcția sistemului imunitar, care creste productia de celule. Atunci când se folosește ca terapie pentru cancer, extractul se administrează prin injecție subcutanată, intravenoasă sau direct în tumoră.
Ana Grama
