Cangrande I, botezat Can Francesco della Scala a fost un nobil italian renumit care s-a născut la 9 martie 1291. El a condus orașul Verona între 1277 și 1387. Dar Cangrande, cunoscut ca lordul din Verona, a fost și un adevărat renascentist; era prieten și protector al poetului Dante Alighieri, care a fost exilat din Florența.
În 1329, Cangrande della Scala s-a îmbolnăvit brusc și a murit la vârsta de 38 de ani. Nobilul italian a câștigat controlul asupra orașului Treviso cu doar câteva zile înainte de moartea sa, la 22 iulie 1329 din cauze suspecte. Scrierile vremii precizează că lordul italian prezenta simptome precum febră, vărsături și tulburări digestive, cauzate de dizenterie. Se pare că acesta băuse apă dintr-un râu contaminat. Cu toate astea, la scurt timp după decesul său au circulat zvonuri conform cărora cineva l-ar fi otrăvit, în lupta pentru putere.
În februarie 2004, la 700 de ani de la moartea sa, o echipă de cercetători au deschis mormântul lui Cangrande, din biserica Saint Maria Antica pentru un studiu paleopatologic. Când au ridicat capacul sarcofagului, cercetătorii au descoperit un corp remarcabil de bine conservat. El era înfășurat în mătăsuri prețioase, informează huffingtonpost.com/. Mai mult decât atât testele toxicologice și palinologice efectuate au confirmat zvonurile care au circulat în jurul morții acestuia.
În 2007, echipa de cercetare a expus concluziilelor în urma testelor efectuate la Congresul Mondial de Studii al Mumiilor.
Conform studiilor în corpul lui Cangrande I au fost identificate cantități însemnate de polen, mușețel, dud negru și neașteptat, spun cercetătorii, de Digitalis purpurea, cunoscută popular sub denumirea de degețel roșu.
În Evul Mediu, mușețelul a fost utilizat, în mare măsură ca sedativ și antispastic; dudul negru ca astringent, însă degețelul roșu era considerată o plantă otrăvitoare, au precizat oamenii de știință implicați în acest studiu.
Cercetătorul care a condus studiul, Gino Fornaciar este paleopatolog de la Universitatea din Pisa. El a declarat pentru Live Science la începutul acestei săptămâni că această descoperire „a fost o surpriză”. Atât datele palinologice cât și cele toxicologice sugerează o intoxicare prin administrarea orală a unei infuzii sau al unui decoct de frunze și flori de Digitalis.
În timpul studiilor, cercetătorii au descoperit și date fizice legate de marele nobil italian.
Inițial mumia a fost analizată cu un computer tomograf. Analiza imagistică a relevat că acesta avea o înalțime de aproximativ 1,7 metri; avea părul șaten și ondulat și suferea de mai multe boli.
Cercetarea a implicat specialiști din mai multe domenii. Studiul radiologic a fost efectuat la Spitalul Universitar din Verona, sub supravegherea profesorului Giuseppe Gortenuti. Studiul toxicologic a fost efectuat la aceeași universitate, sub supravegherea profesorului Franco Tagliaro. Iar studiul palinologic a fost efectuat la un laborator privat de Dr. Silvia Marvell, se arată pe dailymail.co.uk/. În urma acestora experții au emis teoria conform căreia lui Cangrande i-a fost „administrată în mod deliberat o cantitate letală de Digitalis”.
Emanuela Popa
