Catacombele Romane

0
786
Cetatea eternă, Roma, situată pe malul Tibului, atrage în fiecare an milioane de turişti din toată lumea fascinați de comorile pe care orașul  le are, de la monumente antice precum Colosseum, Columna lui Traian și Panteonul la Cetatea Vaticanului cu Catedrala Sfântul Petru sau Cimitirul Capucinilor. Dar spendorile culturale, istorice și spirituale nu se opresc aici.

Orașul întemeiat de gemenii Romulus și Remus, ascunde  în subteran vestigii din perioada creștină timpurie, care pot fi vizitate și astăzi. Catacombele creștine sunt unul dintre obiectivele turistice cele mai interesante și cele mai populare din Roma.

Catacombele RomaneDupă ce creștinismul a devenit religia Imperiului Roman în 381 d. Hr. și cinstirea sfintelor moaşte a devenit o parte a cultului creștin, catacombele au devenit un loc de pelerinaj.

Prin secolul al XX-lea catacombele au fost în mare parte abandonate și au fost uitate până la descoperirea lor în 1578. Antonio Bosio și-a petrecut zeci de ani  în care a explorat și cercetat catacombele pentru cartea sa  Roma Sotterranea, publicată în 1632. Două secole mai târziu, arheologul Giovanni Battista de Rossi a publicat primele studii profesionale extinse despre catacombe,  conform catholic.org/.

Între anii 1956 și 1959 mai multe catacombe au fost descoperite în apropierea orașului Roma.

În complexul San Callisto sunt cele mai mari și cele mai importante catacombe din Roma. Complexul este situat de-a lungul drumului antic  Via Appia, și constă într-un grup de locuri de veci,  datate  în secolul al II-lea d.Hr., care ocupă o suprafață de 90 de hectare, cu o rețea de galerii de aproximativ 12 km lungime, așezate pe patru niveluri la mai mult de douăzeci de metri adâncime, după cum se arată pe catacombe.roma.it/.

Numele catacombelor a fost dat de suveranul pontif, martir, Papa Zefirin,  o figură însemnată în istoria Bisericii Apusene.

Printre cele mai importante zone ale complexului sunt așa-numitele „Cripta Papilor”, „Cripta Sfintei Cecilia” și „camerele Sacramentelor”, cu fresce datând de la începutul secolului al III d. Hr., ce reprezintă sacramentele iniţierii creştine, Euharistia și Botezul.

Catacombele Sfântului Sebastian, care poartă numele  martirul creștin care este înmormântat aici,  au fost inițial numite  „ad catacumbas”.

Acestea sunt situate într-o zonă a Romei, unde odată erau cariere de tuf vulcanic, de-a lungul drumului  Via Appia Antica.

Un alt nume vechi al cimitirului a fost  „Memoria Apostolorum”. Numele provine de la celebrările liturgice, dedicate Apostolilor Petru și Pavel, care a avut loc aici pentru o perioadă în primele secole.

În Via Salaria găsim Catacombele Priscilla, ce poartă numele fondatorului nobil al complexului-cimitir.

Contribuția la realizarea ei este demonstrată de o inscripție existentă aici. Se crede că acestea  au fost numite după soția lui Manius Acilius Glabrio, consulul roman executat în 91 d. Hr., de împăratul Domițian pentru refuzul lui de a se închina zeilor romani. Soția lui l-a îngopat aici apoi a donat proprietatea bisericii.

catacombe2Acestea sunt supranumite și ca „regina catacombelor” datorită operelor de artă existente aici dar și a papilor martiri îngripați aici. Sfântul Marcellinus (296-304), Sfântul Marcellus I (308-309); Sfântul Silvestru I (314-335); Liberius (352-366); Sfântul Siricius (384-399); Sfântul Celestin I (422-432) și Vigiliu (537-555) se odihnesc aici. De asemenea într-o nișă a fost identificată cea mai veche dovadă a icoanei Fecioarei Maria cu Pruncul care datează din secolul al III-lea.

Catacombele din Saint Agnes se găsesc la câțiva kilometri  distanță de via Nomentana.

Ele sunt dedicate unei tinere martire pe nume Agnese, despre viața căreia există mai multe versiuni istorice. Dintre acestea, mărturia Sfântului Ambrozie ne spune că fata a fost decapitată în numele religiei creștine. Se pare că Împăratul Constantin, creștin impresionat de credința fetei, a ordonat construirea în imediata apropiere a zonei  a unei basilici și a unui mausoleu.

Catacombele Sfinților Marcellinus și Petru cunoscute și sub denumirea de Catacombele Sfintei Elena, situate spre via Casilina, se întind pe o suprafață de 18.000 mp.

Se estimează că aici sunt îngropați peste 20.000 de decedați, a căror înmormântare este legată de un focar de ciumă. În general, se crede că acest ansamblu funerar a fost utilizat în ultima treime a secolului al III-lea d. Hr. și în prima parte a secolul al IV-lea. Deasupra cimitirului se află un mausoleu construit de împăratul Constantin, pentru mama sa Elena.

catacombe3Primii creștini, au trăit într-o societate în principal păgână și ostilă.

În timpul domniei lui Nero, ei au fost persecutați, uciși și condamnați. Creștinismul a fost considerat „o superstiție ciudată și ilegală”.

Imposibil de a se ruga în credința lor în mod deschis, creștinii din acele timpuri au utilizat o serie de simboluri, care se pot observa astăzi pe pereții catacombelor și sculptate pe dalele de marmură care sigilează mormintele.

Principalele simboluri creștine care au fost identificate în catacombele Romei, conform catacombe.roma.it/ sunt orant – simbol ce reprezintă ruga cu brațele deschise ce simbolizează sufletul care trăiește în armonie divină; păstorul cel bun temă  Evagheliei după  Ioan 10,11; peștele, în greacă Ichthys– literele acestui cuvânt  așezate pe verticală, formează un acrostih: Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul; porumbelul –  care ține o ramură de măslin în cioc, simbolizează sufletul care a ajuns la pace divină; Alfa și Omega sunt prima și ultima literă a alfabetului grecesc. Ele semnifică faptul că Iisus este începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor.

Emanuela Popa

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here