În fiecare an, pe insula Montecristo, din Marea Mediterană, doar o mie de turişti au voie să păşească, iar viza se primeşte după o aşteptare de cel puțin trei ani.
Potrivit legendei, pe insulă ar fi îngropate comori ale unor piraţi celebri, aceasta devenind celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul “Contele de Monte Cristo”.
Zvonurile legate de bogăţiile de pe insulă au început să circule în secolul al XIII-lea, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, ce se află pe aceste tărâmuri, a ajuns să fie una dintre cele mai înstărite din Europa.
Sunt și povești despre faptul că această insulă ar fi fost aleasă de piratul turc Barbă-Roşie pentru a-și ascunde aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului, relatează Rador.
Ana Grama