Cele 10 date memorabile ale aventurii spaţiale

0
92

Sputnik I

Prima dintre cele 10 date memorabile ale aventurii spaţiale – pe 4 octombrie 1957, URSS lansează pe orbită primul satelit artificial Sputnik 1 („prieten de călătorie” în limba rusă). Având un diametru de 60 cm şi o greutate de 83,6 kg, satelitul este transportat, la 900 km distanţă de Pământ, de o rachetă. Acesta îşi efectuează turul în 96 de minute, cu un sunet „bip-bip” caracteristic. Această lansare are loc în plin Război Rece şi deschide cursa pentru cucerirea spaţiului dintre ruşi şi americani.

Laika, în spaţiu

Pe 3 noiembrie 1957 ruşii repetă experienţa din octombrie, lansând pe orbită un al doilea satelit, Sputnik 2. De data aceasta, satelitul are la bord o căţeluşă, botezată Laika. Deşi animalul a murit de stres şi supraîncălzire la patru ore de la lansare, acest demers a fost dovada faptului că o fiinţă vie poate supravieţui stării de imponderabilitate.

Primul om în spaţiu

12 aprilie 1961. Primul om în spaţiu este un rus. Iuri Alexeievici Gagarin se îmbarcă la ora 9 şi 7 minute la bordul unei rachete botezate Semiorka, de care este legată nava Vostok-1. Aceasta decolează de la baza sovietică de la Baikonurşi, paisprezece minute mai târziu, se află pe orbită. Gagarin face un tur al Pământului pentru ca apoi, la 108 minute de la decolare, să revină pe Pământ paraşutat. Evenimentul are ecou mondial şi deschide calea pentru viitoarele misiuni.

Cine este Venus?

Pe 14 decembrie 1962 sonda americană Mariner 2 survolează, timp de 7 ore, planeta Venus, care este situată la mai bine de 150 de milioane de kilometri de Pământ. Aceasta strânge date preţioase: temperatura de la sol este estimată la 425°C, iar atmosfera este alcătuită predominant din dioxid de carbon. Pentru interpretarea celor 11 milioane de date trimise de sondă au fost necesari mai mulţi ani.

Misiunea Astérix

26 noiembrie 1965. La rândul ei, Franţa lansează pe orbită primul său satelit artificial, numit Astérix. Ţara, care dispunea, încă din 1961, de un Centru Naţional de Studii Spaţiale (CNES), înfiinţat de generalul De Gaulle, devine cea de-a treia putere spaţială, după URSS şi Statele Unite.

Edwin Eugène Aldrin este al doilea om care a păşit pe Lună.

Un pas mic pentru om

20 iulie 1969 este o zi care a făcut legendă: modulul lunar Eagle,al misiunii americane Apollo XI, se aşează pe Lună. „Houston, aici baza Liniştii. Vulturul a aterizat.” La ora 3 şi 56 de minute, în noaptea de 20 spre 21 iulie, Neil Armstrong păşeşte cu piciorul stâng pe Lună. Un sfert de oră mai târziu, acestuia i se alătură Edwin Eugène „Buzz” Aldrin. Un miliard de persoane urmăresc aventura pe micile ecrane de acasă. Statele Unite au realizat o victorie năucitoare în aventura cuceririi spaţiului: cei doi astronauţi înfig drapelul înstelat pe suprafaţa selenară.

Apollo-Soyuz: O realizare politică

17 iulie 1975. Apollo-Soyuz este prima misiune spaţială comună americano-sovietică. Aceasta marchează o etapă decisivă în cucerirea spaţială. La ora 15 şi 50 de minute, cele două nave Soyuz 19 și Apollo 18, lansate de la Baikonur și, respectiv, Cape Kennedy, se reunesc. La ora 19 şi 20 de minute, trapa care separă cele două nave se deschide. Într-un moment în care Războiul Rece încă împarte lumea, evenimentul, cu un puternic caracter simbolic, anunţa începuturile detensionării dintre Blocul de Est şi cel de Vest.

Sonde spaţiale pe Marte

Pe 20 iulie 1976, americanii reuşesc să aşeze, pentru prima dată, o sondă spaţială pe Marte. Scopul misiunii: realizarea unor imagini de foarte înaltă rezoluţie ale suprafeţei planetei, determinarea structurii şi compoziţiei atmosferei sale şi identificarea unor eventuale forme de viaţă. O a doua sondă îi urmează celei dintâi şi se aşează pe Marte pe 3 septembrie, în acelaşi an.
Viking 1 şi Viking 2 funcţionează până în 1980 şi 1982, strângând un număr mare de date, fără a putea determina o eventuală existenţă a formelor de viaţă pe Marte.

Ariane

Pe 24 decembrie 1979 Europa lansează prima rachetă, Ariane: aceasta intenţionează să lanseze pe orbită proprii sateliţi, fără a depinde de ruşi sau americani. Zborul inaugural al lui Ariane 1 pleacă de la o bază spaţială din Kourou, Guyana. Mai multe generaţii de rachete sunt testate în anii următori, până la Ariane 5, capabilă să plaseze pe orbita de transfer geostaţionar aproape 9,5 tone.

Columbia, prima navetă spaţială

12 aprilie 1981. Prima naveta spaţială, Columbia, decolează. Aceasta îi are la bord pe John W. Young şi Robert L. Crippen. Nava spaţială, perfect reutilizabilă, revoluţionează modalitatea de a ajunge şi de a lucra în spaţiu. După 30 de ani, bilanţul este echilibrat, nu doar din cauza accidentului misiunii STRS-107, care s-a dezintegrat în timpul întoarcerii acasă, în 2003, accident soldat cu moartea celor 7 membri ai echipajului. Columbia şi navetele care i-au urmat, Challenger, Discovery, Atlantis şi Endeavour, au costat scump. Acestea au rămas captive în pustietatea staţiei spaţiale Mir şi a Staţiei Internaţionale, înainte de a fi dezafectate progresiv.

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère