Cele mai importante 20 de date ale secolului XX

0
121

Primul război mondial

Prima dintre cele mai importante 20 de date ale secolului XX – august 1914: întreaga Europă este scandalizată. Pe 28 iunie, arhiducele Franz-Ferdinand de Habsburg, nepotul şi moştenitorul împăratului Austriei, împreună cu soţia lui sunt asasinaţi la Sarajevo. O lună mai târziu, Imperiul Austro-Ungar declară război Serbiei. Jocul alianţelor aruncă lumea în război. Pe 1 august, Germania declară război Rusiei, apoi, pe 3 august, Franţei. Ca urmare, pe 4 august, Anglia îi declară război Germaniei… În timp ce toată Europa este în flăcări, puţini observatori reuşesc să înţeleagă amploarea şi gravitatea evenimentelor care se vor înlănţui pe parcursul a patru ani interminabili. În total au fost mobilizaţi peste 70 de milioane de soldaţi, din care 9 milioane vor fi ucişi.

August 1914: în capitala Franţei, rezerviştii sunt aclamaţi de populaţie.

Primele ore ale revoluţiei ruse

Anul 1917. Implicată în conflict de partea Franţei şi a Angliei, Rusia ţarului Nicolae al ll-lea se confruntă cu o gravă criză economică. Pierderile armatei ruse nu îmbunătăţesc cu nimic situaţia. În februarie, foametea şi brutalitatea bătăliilor, la care se adaugă o iarnă cumplită, duc la o revoltă populară. Muncitorii din Sankt Petersburg fac grevă. Pe 8 martie, femeile din oraş manifestează pentru a cere pâine, în zilele ce urmează, situaţia se agravează. Nicolae al ll-lea mobilizează forţe pentru a reprima revolta, însă este repede depăşit de amploarea mişcării. Acesta abdică pe 15 martie 1917. În octombrie, bolşevicii preiau puterea.

Mussolini preia puterea

Anul 1922. Benito Mussolini este un ziarist italian implicat în politică. În 1921, el înfiinţează Partidul Naţional Fascist, o mişcare naţionalistă şi autoritară. Cu sprijinul claselor italiene influente, Mussolini se lansează într-o acţiune de cucerirea puterii. Pe 28 octombrie, el organizează „marşul spre Roma”, în timpul căruia 40 000 de Cămăşi negre intră în capitală. Două zile mai târziu, regele Victor-Emmanuel al lll-lea îi încredinţează misiunea de a forma un nou guvern. Doi ani mai târziu, în urma unor alegeri controversate, Benito Mussolini face din Italia o ţară cu un partid unic.

 „Joia neagră” pe Wall Street

24 octombrie 1929 a devenit „Joia neagră”. În această zi, o mişcare de panică fără precedent provoacă prăbuşirea spectaculoasă a acţiunilor cotate pe Wall Street, la Bursa din New York. Acest crah, precedat de numeroase semne precursoare, afectează în mod grav şi iremediabil nu doar economia americană, ci, de asemenea, progresiv, şi celelalte ţări occidentale.

Hitler preia puterea

Anul 1933. Întemeietor al nazismului, şef al Partidului Naţional-Socialist al muncitorilor germani, Adolf Hitler se opune politicii preşedintelui Republicii de la Weimar, mareşalul Paul von Hindenburg. După victoria partidului său la alegerile legislative, el este numit Cancelar. Hermann Goering şi Wilhelm Frich, doi demnitari nazişti, intră în guvern. Pe 1 februarie, Reichstagul este dizolvat. După câteva zile, Hitler atrage armata de partea sa (se fondează SS), se învesteşte cu puteri depline şi pune în practică, progresiv, ideologia sa, expusă în Mein Kampf (Lupta mea), program politic redactat în închisoare, întruchipare a unui pangermanism pronunţat: Ein Volk, ein Reich, ein Führer (Un popor, un stat, un şef).

 

Victoria frontului popular

Anul 1936. Alegerile legislative din 26 aprilie şi 3 mai se finalizează cu victoria Frontului Popular.

Aceasta din urmă este o coaliţie constituită din Secţia franceză a Internaţionalei Muncitoreşti (SFIO), din Partidul Comunist  Francez (PCF), Partidul Republican Radical şi Radical-Socialist (RRRS) şi candidaţi de stânga care nu aparţin vreunui partid sau sunt membri ai unor partide de stânga minore (DGC). Cea de-a Treia Republică se afla atunci sub autoritatea preşedintelui Republicii, Albert Lebrun. Pe 4 iunie, Leon Blum devine preşedinte al Consiliului şi, cu un guvern compus în principal din socialişti şi radicali, acesta iniţiază, în contexul acordurilor de la Matignon, măsuri importante precum: instituirea primelor concedii plătite, săptămâna de lucru de 40 de ore, acordarea drepturilor sindicale…

Războiul Civil Spaniol

Anul 1936. Războiul Civil Spaniol izbucnea la câteva zile de la asasinarea lui José Calvo Sotelo, liderul mişcării de dreapta monarhiste, şi avea să dureze până la 1 aprilie 1939. Confruntarea de forţe s-a dat între republicanii care susţineau guvernul Frontului Popular şi militarii naţionalişti, avându-l în frunte pe generalul Franco, susţinut de Germania nazistă şi de Italia fascistă. Conflictul a făcut mai bine de 400 000 de morţi.

Începutul celui de-al Doilea Război Mondial

În martie 1939,  germanii intră în Praga, capitala cehă, chiar înainte de a semna pactul de nonagresiune, pe 23 august. Eliberat de ameninţarea potenţială pe care o reprezintă Moscova, Adolf Hitler preia, în mod intenţionat, iniţiativa în Europa. Pe 1 septembrie 1939, el îşi mobilizează unităţile de luptă împotriva Poloniei. Această nouă agresiune constituie un motiv de război (lat. casus belli). Pe 3 septembrie, Franţa şi Marea Britanie declară război Germaniei.

Pearl Harbor

7 decembrie 1941. În primele ore ale zilei, fără o declaraţie de război prealabilă, Statul Major japonez lansează un atac de anvergură împotriva bazei americane de la Pearl Harbor, din Oceanul Pacific. Pentru americani, surpriza este totală. O mare parte din flota lor din Pacific este distrusă sau afectată. Bilanţul pierderilor umane este copleşitor: 2 300 de morţi şi 1 350 de răniţi. Succesul nipon pare să fie total: Statele Unite au suferit cea mai gravă pierdere din istoria lor; ulterior, au intrat în război de partea Aliaţilor.

Aliaţii debarcă

Pe 6 iunie 1944, 156 000 de soldaţi americani, britanici, canadieni şi 177 de francezi debarcă pe plajele Normandiei: aceasta este operaţiunea „Overlord”. Până pe 15 august, aceştia eliberează treptat teritoriul francez din vest, după care iniţiază o a doua operaţiune, în regiunea Provence. În est, în timp ce se îndreaptă spre Berlin, sovieticii descoperă, pe 27 ianuarie 1945, lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. În aprilie, britanicii şi americanii eliberează lagărele de la Bergen-Belsen şi Buchenwald.

Războiul s-a sfârşit!

8 mai 1945 marchează capitularea oficiala a Germaniei naziste şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial pe frontul european. În ajun, predarea, fără condiţii, a tuturor forţelor celui de-al Treilea Reich fusese parafată la Reims de către generalul Alfred Jodl. O a doua şedinţă de semnături avea să fie organizată la Karlshorst, în apropiere de Berlin, la insistenţele exprese ale lui Iosif Stalin. La primele ore ale zilei de 9 mai, mareşalul Wilhelm Keitel semna capitularea germană. Cel de-al Doilea Război Mondial făcuse mai bine de 45 de milioane de morţi, din care 6 milioane erau evrei.

Hiroshima şi Nagasaki

În august 1945, americanii intensifică bombardamentele asupra Japoniei, fără să reuşească să o facă să cedeze. Pe 6 august, aceştia schimbă strategia. Un bombardier B29, Enola Gay, se îndreaptă spre Hiroshima având la bord o bombă cu uraniu de aproape 4 tone, botezată Băieţelul (engl. Little Boy). Explozia de la 600 de metri altitudine a ucis 70 000 de persoane în câteva secunde. La rândul său, Nagasaki devine victima Grăsanului (engl. Fat Man) pe 9 august, prima bombă atomică cu plutoniu. Bombardamentul, dintre cele mai mortale din toată istoria, marchează sfârşitul războiului în Pacific.

Explozia bombei H deasupra oraşului Hiroshima, în Japonia.

Un zid la Berlin

13 august 1961. În timpul Războiului Rece, care a otrăvit relaţiile dintre Est şi Vest după 1947, Berlinul constituie o miză politică majoră. Pentru a încerca să limiteze exodul cetăţenilor săi, autorităţile RDG (Republica Democrată Germană) hotărăsc să ridice un zid între partea de est şi cea de vest a oraşului. Războiul Rece îşi are punctul culminant între 14 şi 18 octombrie 1962, când Moscova instalează rachete nucleare în Cuba, la doar câţiva kilometri de coasta americană.

Războiul din Indochina

În 1954, Războiul din Indochina ia sfârşit. În 1945, ţara încă era o colonie franceză, ce reunea protectoratele Vietnamului, Laosului şi Cambodgiei. Războiul a izbucnit pe 19 decembrie 1946, între francezi şi Republica Democrată Vietnam, proclamata de Hô Chi Min. 450 000 de soldaţi ai Uniunii franceze au fost trimişi spre a lupta împotriva celor 400 000 de oameni din mişcarea Viêt Minh. După capitularea franceză de la Diên Biên Phu,  pe 7 mai 1954, forţele beligerante au semnat acordurile de la Geneva, prin care se statornicea sfârşitul Indochinei franceze.

Războiul din Algeria

„Evenimentele din Algeria” au izbucnit pe 1 noiembrie 1954. Naţionaliştii radicali algerieni au organizat o serie de atentate, care au făcut zeci de morţi. Această „Toussaint rouge” (fr. Toussaint-Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor) a provocat o reacţie vie a guvernului francez, condus pe atunci de Pierre Mendès France, care, pentru a pune capăt acţiunilor întreprinse de FLN (Frontul Eliberării Naţionale), a hotărât trimiterea de întăriri militare în zonă. Efectivele franceze din Algeria s-au mărit progresiv de la 100 000 la 450 000 de oameni. Acordurile de la Evian, semnate în martie 1962, au pus capăt acestui conflict nimicitor, al cărui bilanţ a fost apăsător, iar metodele folosite de armată, controversate.

Revoluţia Garoafelor

Pe 25 aprilie 1974, o lovitură de stat susţinută de populaţie marchează sfârşitul dictaturii instaurate în Portugalia de către Antonio de Oliveira Salazar. Militarii renunţă totuşi la instaurarea unui regim autoritar, iar ulterior sunt organizate alegeri libere. Țara adoptă o nouă Constituţie democratică, în 1976.

 

Primul copil în eprubetă

Pe 26 iulie 1978, în oraşul englez Manchester, se naşte Louise Brown, primul copil rezultat în urma unei fecundări in vitro. Acest progres considerabil se datorează tratamentului împotriva sterilităţii, realizat de Robert Edwards, laureat al Premiului Nobel în 2010. Urmând aceleaşi tehnici, se naşte în Franţa, pe 24 februarie 1982, Amandine, graţie eforturilor colective şi muncii depuse de Jacques Testart şi René Frydman.

Revoluţia Islamică Iraniană

Pe 18 februarie 1978, opozanţii regimului iranian se confruntă cu forţele de ordine. Şahul pierde treptat controlul situaţiei, în special după „Vinerea neagră”, în timpul căreia represaliile armate fac sute de victime printre manifestanţi. Pe 12 decembrie, mai bine de două milioane de iranieni ies pe străzile Teheranului. Pe 11 februarie 1979, ayatollahul Khomeini preia puterea. După mai multe tentative de cooperare, credincioşii înăbuşă mişcările laice, impunând o Constituţie bazată pe legile Islamului.

Căderea zidului Berlinului, sfârşitul Războiului Rece

Pe 7 octombrie 1989, cea de-a 40-a aniversare a RDG este umbrită de o serie de manifestaţii. Revoluţia de catifea începuse deja de câteva săptămâni în Praga când, încurajaţi fiind de primele semne de deschidere atât în Ungaria, cât şi în Polonia, nemţii din est ies în număr covârşitor pe străzi. Pe 9 noiembrie, acestora li se îngăduie să părăsească ţara. Berlinezii din est se îndreaptă către „zidul ruşinii” şi îl distrug repede. Acest eveniment spectaculos, îndelung dezbătut de toate canalele media internaţionale, reprezintă preludiul reunificării Germaniei, eveniment ce avea să aibă loc un an mai târziu, şi pune capăt  Războiului Rece dintre SUA şi URSS, început încă în 1947.

Zidul Berlinului cade în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1989.

Primele schimburi de focuri ale Războiului din Golf

Pe 2 august 1990, armata irakiană pătrunde în Kuweit, pentru a pune mâna pe bogăţiile petrolifere ale ţării şi pentru a-şi asigura o poziţie maritimă frontală în Golful Persic. Lovitura de forţă este imediat condamnată de ONU, care trimite o coaliţie internaţională formată din 34 de state – printre care SUA şi Franţa – să se înfrunte cu forţele armate ale lui Saddam Hussein. Operaţiunea „Furtună în deşert” este declanşată pe 16 ianuarie 1991, printr-o puternică ofensivă aeriană. Operaţiunea terestră „Sabia Deşertului”, lansată în noaptea de 23 spre 24 februarie, este biruitoare. Primul Război din Golf ia sfârşit în 1991.

 

Informații suplimentare puteți găsi și aici.

Alte articole care v-ar putea interesa aici.

Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère