Mausoleul Gallei Placidia
În epoca în care Ravenna era capitala regională a Imperiului Roman de Apus, împărăteasa Galla Placidia, fiica lui Teodosie I, a dispus construirea unei foarte frumoase capele funerare, prevăzută cu mici fante care difuzează lumina pe plăcile fine de alabastru – primul dintre cele mai marcante 10 capodopere ale artei bizantine şi orientale. Cupolele sunt pe de-a întregul acoperite de mozaicuri împodobite cu simboluri creştine, pe un fond somptuos de un albastru-închis.
Capodopera de la Ravenna
Bazilica Sant’Apollinare Nuovo (Sfântul Apollinare cel Nou) din Ravenna a fost construită de regele ostrogot Theodoric cel Mare pentru ca aici să fie practicat cultul arian. Mai târziu, în preajma anului 561, bazilica a fost transformată în biserică catolică. Deşi mozaicurile bizantine, dintre care amintim portretele regelui şi ale membrilor Curţii sale, au fost înlocuite, încă mai pot fi admirate aici scene de o mare frumuseţe ce descriu viaţa lui Hristos. Faţada din cărămidă, cu o galerie acoperită, şi nartexul cu acoperiş înclinat fac din acest edificiu unul dintre cel mai bine păstrate ale artei creştine timpurii.
Poarta Orientului
Sfânta Sofia din Constantinopol (capitala fostului Bizanţ, astăzi numită Istanbul) a fost transformată în moschee după căderea oraşului în mâinile otomanilor, în anul 1453. Interiorul a ceea ce astăzi este un muzeu are o luminozitate excepţională: lumina pătrunde prin şapte etaje de ferestre şi o cupolă ajurată, cu o coroană de patruzeci de ferestruici.
Pe pereţi se găsesc mozaicuri pe fundal de aur: Fecioara cu Pruncul, împăraţii Constantin şi lustinian, Hristos învingător deasupra timpanului Porţii regale.
Împăratul Iustinian și Curtea Sa
În Bazilica San Vitale din Ravenna, mozaicul pe fundal de aur reprezentându-i pe împăratul lustinian şi Curtea sa este completat de o altă lucrare, ce o prezintă pe împărăteasă şi suita sa. în tunică şi încălţări de purpură, lustinian are toate atributele imperiale. Tunica sa (sau hlamidă) este închisă printr-o bijuterie somptuoasă. Soţia sa, Teodora, îi întinde un potir al lui Hristos. În partea de jos a mantiei sale se zăresc regii magi.
Împăratul lustinian şi Curtea sa, mozaic din secolul al Vl-lea.
Bijuteria Andaluză
Înainte de a fi moschee, Catedrala din Cordoba a fost mai întâi templu roman şi mai apoi biserică. Începută în anul 785, construcţia a fost extinsă în anul 833, în 961 şi apoi în 987. Înconjurată de ziduri de întărire şi având douăzeci şi trei de uşi, ce dau în nişe bogat decorate, aceasta este una dintre cele mai mari moschei din lume. Sala de rugăciune cuprinde nouăsprezece naosuri, cu capiteluri corintice sau compozite, susţinând două etaje de arcade, tăiate în piatră albă şi cărămidă roşie. Ornamentele, stucaturile şi mozaicurile pe fond de aur se îmbină cu motive florale şi forme geometrice.
San Marco pe ape
Cea mai importantă bazilică din Veneția a fost construită pentru a adăposti moaştele Apostolului Marcu. Planul în cruce greacă, având cinci cupole, este acelaşi cu cel al bisericii Sfinților Apostoli din Constantinopol. Deasupra portalului faţadei, reconstituită în secolul al XV-lea, se înalţă patru cai monumentali din bronz, aduşi de cruciaţi din Constantinopol, în 1204. În interior, mozaicurile pe fond de aur relatează episoade din istoria creştină.
În spatele altarului principal tronează un mare şi preţios retablu bizantin lucrat în smalţ: la Pala d’Oro – Zidul de Aur.
Culorile Bizanţului
Geneza din Viena este unul dintre obiectele de lux care au aparţinut familiei împăratului lustinian. Ţesături somptuoase, meşteşug desăvârşit al mătăsii, cufere preţioase, sculpturi în fildeş: arta decorativă este dusă la un nivel atât de înalt al rafinamentului, încât, timp de secole întregi, Bizanţul a eclipsat Occidentul prin bogăţia sa. În acest manuscris bizantin, fiecare pagină este împărţită în două: partea superioară este ocupată de un text scris cu unciale din argint pe un pergament colorat cu purpură; partea inferioară este ocupată de o miniatură, care dezvoltă un procedeu narativ de un gen nou. Rebeca este reprezentată de două ori: ieşind din oraş, cu un urcior de apă pe umeri, apoi în timp ce îi dă de băut servitorului Avraam şi celor şapte cămile ale sale.
Hosios Loukas
Mănăstirea Sfântul Luca. Aproape de Delfi, în Grecia, este consacrată Sfântului Luca Tiriotul, un ermit al cărui sicriu este încă atracţia principală de pe lista multor pelerini şi ale cărui moaşte se odihnesc în mai multe biserici. Sanctuarul principal, construit în plan octogonal, a devenit un element de referinţă pentru arhitectura bizantină târzie. Boltele şi pilaştrii sunt acoperiţi cu încântătoare mozaicuri, care se integrează într-un decor interior din marmură multicoloră, din jasp şi din porfir.
Templul de la Granada
Alhambra
Fortăreaţa, grădinile şi palatele acestui ansamblu arhitectural de excepţie au fost construite pe înălţimile Granadei de ultimii suverani arabi. Exuberanţa decorativă după ultima modă hispano-maură este încă vizibilă aici. După căderea dinastiei Nasrizilor, în ciuda dorinţei regilor catolici de a face să dispară orice urmă a existenţei Islamului în Spania recucerită, Alhambra a fost salvată graţie frumuseţii sale, iar suveranii şi-au stabilit reşedinţa aici.
Palatul Coroanei – al zecelea dintre cele mai marcante 10 capodopere ale artei bizantine şi orientale
Taj Mahal a fost construit, în nordul Indiei, de împăratul mogul Shah Jahan pentru soţia sa preferată, Mumtaz Mahal. Mausoleul este considerat una dintre cele şapte minuni ale lumii moderne. În grădinile sale şi în pavilionul din marmură albă, încrustată cu pietre preţioase, întâlnim alternanţe de plin şi gol, de umbră şi lumină, de arcade şi cupole. Din cele patru colţuri ale mausoleului răsar patru minarete. Întregul a fost conceput ca o celebrare a cosmogoniei musulmane, grădina simbolizând Paradisul.
Informații suplimentare puteți găsi și aici.
Zapping prin cultura generală, Editura Rao, Isabelle Fougère