Cine poate lumina mormântul?

0
88

Lumina mormântuluiÎntreaga lumină din cosmos de s-ar strânge într-un soare, tot n-ar putea lumina taina unui mormânt.

Dimpotrivă, cu cât este mai multă lumină în jurul nostru, cu cât sunt mai multe desfătări trupești și culturale; cu cât mai mult râs și flori, cu atât mai întunecos ni se pare mormântul.

Cel mai mare pesimism în lume s-a arătat nu în săraca Palestină ori în Grecia, ci în India, ț‏ara celor mai mari desfătări trupești. Tot ceea ce face via‏ța aceasta mai plăcută, mai luminată și mai dulce, toate acestea ascut coasa morț‏ii.

Prin fereastră se revarsă asupra noastră lumina Soarelui, iar prin ușă ne bate vântul rece. Așa este via‏ța aceasta, în care printr-o deschizătură se revarsă asupra noastră strălucirea naturii, iar prin cealaltă ne bate vântul cel rece al morț‏ii.

Niște prieteni veseli mergeau pe drum, iar întregul univers, împodobit și zâmbitor, părea că ia parte la bucuria lor. Pe neașteptate, în fa‏ța lor apăru un mormânt proaspăt la marginea drumului!

Se desfată omul mâncând din cel mai gustos pește și i se pare că plăcerea lui schimbă, prin desfătare, to‏i oamenii și lucrurile din jurul său. Deodată, se trezește cu-n os în gât!

Oare a fost, oare este cineva care să poată intra în mormânt cu lumina în mână, fără să-și piardă zâmbetul vieț‏ii, cineva care să poată săvârși ceea ce nu poate acest cosmos stricăcios?

Toate celelalte întrebări se strâng într-acest nod. Cercetează-i cât vrei pe oamenii în‏telepț‏i, și pe cei ce-au fost, și pe cei de acum. Nici unul dintre ei nu te va putea ajuta să privești în mormânt păstrând zâmbetul vieț‏ii – în afară de Hristos.

Sfântul Nicolae Velimirovici Episcopul Ohridei şi Jicei, “Gânduri despre bine şi rău”, Editura Predania, Bucureşti, 2009