„Comoara” lui Napoleon

0
125

comoaraCâteva dintre ultimele obiecte şi piese vestimentare care au aparţinut împăratului au fost descoperite în Corsica. O colecţie constituită de Achille Archanibault, cel mai devotat dintre servitorii săi din Insula Sfântă Elena, necunoscută de public până în urmă cu câteva luni. Colecţia, veche de aproape două secole, a fost descoperită într-un cufăr,  în podul unei case. Sunt piese obişnuite dar de mare preţ, pe de-o parte pentru că au aparţinut unuia dintre cele mai faimoase personaje istorice, iar pe de alta, pentru că fac parte din cele folosite în ultimele zile din viaţa sa.

 „Comoara” se compune, printre altele, dintr-o cămaşa pe care împăratul a purtat-o înainte de a se stinge, prosoape care au fost folosite pentru a-i şterge fruntea în timp ce agoniza, bastonul pe care l-a folosit până în ultimele momente în care se putea deplasa, o mesă care datează din 5 mai 1821, când împăratul şi-a dat sfârşitul. O colecţie aparent banală dar importantă pentru istorici, oameni de ştiinţă şi colecţionari, care a fost preluată după zeci de ani de un descendent al servitorului şi păstrată în podul casei dintr-un sat – al cărui nume este ţinut secret – din Corsica. Fiecare obiect a fost etichetat, descris de Achille care le-a ambalat şi le-a depus în cufăr.

Menţionăm faptul că acesta avea un frate, Olivier, ambii intrând în serviciul casei imperiale din anul 1805, prestând muncă de coşari. Cei doi, care şi-au manifestat admiraţia şi fidelitatea absolută faţă de împărat, l-au urmat pe insula Elba şi apoi pe Sfânta Elena unde s-au ocupat de caii acestuia din ordinul generalului Gourgaud. Olivier a fost nevoit, la un moment dat, să se întoarcă în Franţa la ordinul guvernatorului englez al insulei. Achille s-a apropiat tot mai mult de împărat, căruia i-a câştigat încrederea absolută, aflându-se în mare parte din timp în compania să. L-a vegheat pe timpul în care boala l-a osândit la pat iar după deces a participat la realizarea celebrei măşti mortuare. La întoarcerea în Franţa a fost numit husar la Palatul Tuilleries şi s-a numărat printre cei care, în 1840, au plecat pe insula Sfântă Elena pentru a recupera cenuşa împăratului. Cu acest prilej, a adus în Franţa şi alte obiecte pe care le-a depus în cufăr: fragmente din piatra tombală şi bucăţi de coajă şi ramuri din salcia care se află lângă mormânt.

Sursa: revistamagazin.ro

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here