Credinţa fără fapte este numai o umbră fără putere (Omilia 8.1 la 2 Timo-tei. P. G. 62, 643).
Pretutindeni este nevoie de lucrarea faptelor. Daca aceasta lipseşte, nu ne poate fi de nici un folos numele de creştin (Omilia 9. 1 Despre pocăinţă. P. G. 49, 343).
Să arătaţi prin fapte că înţelepciunea nu trebuie judecată după vârstă şi nici bătrânul nu trebuie cunoscut după părul alb (Despre preoţie 2,8 în P. G. 48.640).
Este mai bun decât tine cel care mă învaţă prin fapte, pentru că învăţătura nu pătrunde în suflet prin cuvinte.
De ce te trufeşti ? Fiindcă înveţi prin cuvinte ? Este uşor să filozofezi prin cuvinte : învaţă-mã prin viaţa ta! Aceasta este cea mai bună învăţătură…Este mai bun decât tine cel care mă învaţă prin fapte, pentru că învăţătura nu pătrunde în suflet prin cuvinte, aşa cum se furişează prin fapte. Dacă tu nu anticipezi prin exemplul tău, nu numai că nu vei aduce nici un folos vorbind, ci mai mult vei dăuna (Omilia 30,3 la Fapte. P.G. 60,225).
Filozofia sufletului prin învăţătura de carte este cu atât mai grea şi mai anevoioasă, cu cât este mai greu să faci decât să zici şi cu cât faptele sunt mai pline de trudă decât cuvintele (împotriva celor care se opun vieţii monahale 3.9 în P.G. 47.363).
(…) o legătură ca de la membru la membru [al Trupului lui Hristos]
Care este folosul credinţei dacă viaţa nu este curată? (împotriva celor care se opun vieţii monahale 1,6 în RG 47,327).
Care prietenie ar putea să realizeze o atât de mare unire precum unitatea credinţei? Căci nu trebuie să arătăm că între noi există o legătură de apropiere ca între prieteni sau de rudenie unii cu alţii, ci o legătură ca de la membru la membru [al Trupului lui Hristos] (Omilia 15,3 la Ioan, P.G. 59,101).
Badea Gheorghe, Flori alese din învăţătura Sf. Ioan Gură de Aur
Jurnal Spiritual
