Cuvântul lui Dumnezeu este şi unica cunoaştere pentru că, aşa cum am spus la începutul acestui capitol, el nu este o învăţătură omenească, ci învăţătură a lui Dumnezeu. Este revelaţie dumnezeiască, pe care a făcut-o Dumnezeu Însuşi omului.
În vechime Dumnezeu Însuşi a dat legea Sa lui Moise, pe Muntele Sinai. Apoi, însă, ne-a descoperit adevărul Lui deplin prin Fiul Său cel Unul-Născut, Domnul nostru Iisus Hristos, Care a venit în lume şi S-a făcut om pentru mântuirea noastră.
Domnul Hristos ne-a descoperit în mod deplin voia lui Dumnezeu pentru om, ni L-a făcut cunoscut pe adevăratul Dumnezeu, ne-a arătat taina mântuirii noastre, ne-a spus modul prin care să ne împropriem mântuirea pe care El însuşi ne-a adus-o. Ne-a învăţat calea spre desăvârşire şi ne-a descoperit scopul pentru care trăim și care sunt propriile noastre îndatoriri pentru atingerea acestui scop.
Aşadar, avem prin descoperire dumnezeiască adevărurile credinţei noastre. De aceea aceste adevăruri sunt neschimbătoare şi infailibile. Sunt inspirate de Dumnezeu. Datorită acestui fapt, cunoaşterea acestor adevăruri este singura şi unica cunoaştere pe care, atunci când o ignoră, omul este nefericit, pentru că nu cunoaşte unica lumină, unica înţelepciune şi singurul adevăr. Iar pentru că acest cuvânt al lui Dumnezeu este adevărul revelat infailibil, de aceea el este şi singurul principiu bun al vieţii noastre.
Kallinikos Karousos, fostul mitropolit al Pireului, Adevăruri mari, în cuvinte simple: Ghid de viață duhovnicească, Editura Egumenița, 2017
