De ce aprindem candela?

0
822
candela_aprinsaÎn fiecare casă trebuie să existe cel puţin o candelă. Se va folosi candela cu ulei şi fitil.

Candela nu este pentru frumuseţe, ci pentru lucrare. Candela este lumina de veghere, de priveghere, pe care ar trebui să o ţinem tot timpul aprinsă în casă. Vă amintiţi pilda fecioarelor din Evanghelie, care aşteptau pe Mântuitorul cu candelele aprinse. Cele care nu au avut suficient undelemn pentru a arde continuu candelele au pierdut venirea Mântuitorului. Arderea continuă a candelei este răspunsul creştinului la îndemnul Mântuitorului:

“Privegheaţi că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.” (Matei 25, 13).

Iată câteva dintre motivele pentru care trebuie să aprindem candela:

Pentru că a noastră credinţă e lumină. Hristos a zis: Eu sunt Lumina Lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

Aprindem candela, ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în faţa căruia este aprinsă – fiindcă sfinţii sunt numiţi fii ai luminii.

Candela aprinsă slujește drept mustrare pentru faptele noastre întunecate şi pentru gândurile şi dorinţele noastre rele, şi să ne cheme la calea sfinţeniei evanghelice, ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune.

Și pentru a aduce o mică jertfă lui Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. trebuie aprinsă candela. Un mic semn al marii noastre recunoştinţe şi luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem în rugăciune şi viaţă şi sănătate şi mântuire şi tot ce ne poate da numai nemărginita dragoste cerească.

Candela sperie puterile cele rele, care năvălesc uneori asupra noastră la rugăciune şi ne abat gândurile de la Făcătorul nostru – fiindcă puterile cele rele iubesc întunericul şi fug de orice lumină, mai ales de cea care este închinată lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui.

Candela ne dă imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul şi fitilul ard în candelă, supuse voii noastre, aşa să ardă şi sufletele noastre cu flacăra dragostei în toate pătimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.

Și așa învățăm, cum candela nu poate să se aprindă fără mâna noastră, nici inima noastră, această candelă lăuntrică a noastră, nu poate  să se aprindă fără sfântul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dacă ar fi plină cu toate virtuţile – fiindcă toate virtuţile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.

Sursa: ortodox.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here