Un rabin, Harold Kushner, a scis o carte intitulată Când oamenilor buni li se întâmplă lucruri rele, în care se pune întrebarea cum poate îngădui un Dumnezeu iubitor să existe atâta rău în lume. Pornind de la experienţa proprie – fiul său a murit de la 14 ani de la o boală tragică, Kushner răspunde că Dumnezeu este într-adevăr atotiubitor, dar nu este atotputernic. Lucrurile rele ce se întâmplă nu stau în puterea Lui.
El scrie: ,,Pot să slujesc mai uşor unui Dumnezeu ce urăşte suferinţa, dar nu o poate elimina, decât să slujesc unui Dumnezeu ce alege să facă copiii să sufere şi să moară.”
Dumnezeul pe care-l descrie Kushner nu este Atotputernicul Dumnezeu al Bibliei, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov; Dumnezeul Care este şi iubitor, şi atotputernic; Dumnezeul Care nu numai că i-a iubit pe cei doi orbi din Evanghelie, ci i-a şi vindecat cu marea Sa putere; Dumnezeul Care nu numai că a arătat marea Sa dragoste pentru noi lăsându-Şi Fiul cel fără de păcat să moară pe cruce pentru păcatele noastre, ci a arătat şi puterea Sa cea mare înviindu-L din morţi şi dăruindu-ne biruinţă asupra păcatului şi morţii. El nu este un Dumnezeu slab, Care e bun; este un Dumnezeu atotputernic, Care este şi iubitor. Dacă oameniilor buni li se întâmplă lucruri rele, ele se întâmplă fiindcă El stăpâneşte peste toate. El îngăduie să ni se întâmple chiar şi lucruri rele, aşa cum a îngăduit să se întâmple Fiului Său, fiindcă El lucrează în viața noastră, punându-ne la încercare, întărindu-ne, modelându-ne, făcându-ne, pregătindu-ne pentru veşnicie. Şi, pe deasupra, cum am putea noi, creştinii, să spunem vreodată că ,,oamenilor buni li se întâmplă lucruri rele”? cine este bun, fără numai Dumnezeu?
”Vitamine duhovnicești”, Anthony M. Coniaris
Jurnal Spiritual
