Deosebirea dintre Vechiul şi Noul Testament

0
97

deosebireaSlova omoară, iar Duhul dă viaţă (2 Cor. 3, 6). Iată deosebirea dintre vechile şi noile table ale Legii. „Moisi”, zice Sfântul Ioan Gură de Aur, „a adus nu duh, ci slove, iar nouă ne-a fost încredinţată predania Duhului”.

Esenţa Noului Testament este înduhovnicirea credincioşilor. Cuvântul care pleca de la Apostoli era acelaşi ca şi cel vechi-testamentar, şi dacă slujirea apostolească s-ar fi mărginit la propovăduire, Noul Testament n-ar fi fost mai înalt decât cel Vechi, chiar dacă concepţiile împărtă­şite de propovăduire ar fi fost mai înalte decât cele vechi-testamentare. Nu în concepţii stă puterea Noului Testament, ci în harul Duhului. Cuvântul bunei vestiri nu făcea decât să pregătească pentru primirea Duhului, însă lucrarea Noului Testament era săvârşită de către El, Cel primit prin dumnezeieştile taine, ale căror primi slujitori au fost Apostolii. Intrând în inimă, Duhul nu numai că a scris Noul Testament, ci 1-a săvârşit, schimbând la faţă omul lăuntric după duhul lui. Duhul a făcut totul: El a dat chip credinţei, El a rânduit viaţa nouă, El a îndreptat calea vieţii.

Prorocul Ieremia prezicea: iată, vin zile, zice Domnul, şi voi pune casei lui Israil şi casei Iudei făgăduinţă nouă, nu după făgăduinţa care am pus-o părinţilor lor… ci dând legile Mele în cugetul lor, şi pre inima lor le voi scrie (Ier. 31, 33-35). Prorocul Iezechiil completează prorocia aceasta prin cuvintele următoare: şi le voi da lor altă inimă, şi duh nou voi da lor, şi voi smulge inima lor cea de piatră din trupul lor, şi voi da lor inimă de trup, pentru ca întru poruncile Mele să meargă şi dreptăţile Mele să le păzească şi să le facă pre ele; şi vor fi Mie în­tru norod, şi Eu voi fi lor întru Dumnezeu (Iez. 11, 19-20). Prezicerile acestea s-au împlinit atunci când Domnul a vărsat Duhul Său Cel Sfânt asupra Apostolilor, iar apoi prin ei, prin mijlocirea tainelor de Dumnezeu rân­duite, şi asupra tuturor credincioşilor. Toţi credincioşii primeau Duhul şi se înnoiau în înseşi izvoarele vieţii lor. Aşa se întâmplă totdeauna cu oricine crede şi merge fără făţărnicie pe calea credinţei.

În vremea de acum, tot creştinismul este cuprins în slove. Cuvântul mişcat de Duh al Apostolilor alcătuieşte Descoperirea noastră nou-testamentară, tainele purtătoare de Duh sunt înveşmântate în frumuseţea ritualului, porun­cile călăuzitoare ale Duhului se împlinesc în relaţiile din­tre păstori şi cei păstoriţi, şi toate acestea sunt hotărnicite prin tipic. însă tipicul este slovă, litere; împlinirea lui este o formă exterioară; în toate acestea poate să nu fie Duhul vieţii. Ne putem mişca în formele vieţii fără să avem via­ţă; putem cunoaşte pe dinafară şi înţelege tot Noul Testa­ment, şi totuşi să nu avem Duh pus în lumină de credinţa vie; putem împlini cu stricteţe toate rânduielile bisericeşti şi să nu avem Duh făcător de viaţă, altfel spus şi să nu avem viaţă duhovnicească; putem rămâne şi în supunere deplină faţă de păstori fără să întâlnim călăuzire care să vină cu adevărat de la Duhul. Viaţa cu adevărat duhovni­cească se mişcă în interiorul tuturor acestor rânduieli, dar nu este presupusă cu necesitate de către ele. Toţi trăim după rânduiala statornicită, dar unii sunt înduhovniciţi, iar alţii nu. Dintre doi care stau şi chiar dintre doi care săvâr­şesc sfinţitele lucrări în biserică, unul poate fi purtător de duh, iar celălalt nu. Şi atunci, ce? înseamnă că şi aici slo­va omoară? Da, slova, litera, forma au peste tot scopul acesta, şi când nu este împreună cu ele Duhul, ele nu în­seamnă nimic. Duhul nu vine fără credinţă şi fără taine, dar pe de altă parte credinţa şi tainele pot exista numai de formă, fără putere lăuntrică. Că aşa stau lucrurile, ne încredinţează experienţele de pretutindeni, pe care le avem în faţa ochilor. însă cum şi de ce se întâmplă asta, nu ne putem da seama. Domnul a ascuns sub vălul unei mari taine zămislirea şi semănarea vieţii celei de la Duhul. Aşa a plăcut voii Lui, iar voia Lui este sfântă, dreaptă şi bună. O singură mângâiere: căutaţi, şi veţi afla (Mt. 7, 7).

Răspunsuri la întrebări ale intelectualilor, Sfântul Teofan Zăvorâtul

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here