Despre sistemul imunitar – ce se poate întâmpla
Sistemul imunitar se străduieşte întotdeauna să țină pericolele la distanţă de corpul nostru. Totuşi, uneori, face greşeli. Astfel, poate percepe substanţe inofensive ca fiind periculoase sau poate identifica ţesuturi proprii ale organismului ca fiind străine. Specialiştii caută modalităţi de corectare a acestor răspunsuri imunitare scăpate de sub control. Iată ce se poate întâmpla când apar deviaţii ale funcţiilor sistemului imunitar.
Alergiile
♦ Reacţie sensibilă la o greşeală Reacţia alergică, cea mai întâlnită eroare funcţională a sistemului imunitar, afectează foarte multe persoane, dintre care numeroşi copii. Sistemul imunitar comite greşeala de a considera unele substanţe inofensive ca fiind nocive – astfel, mucegaiurile, alimentele, erbaceele, penele, acarienii, polenul sau blana de pisică, deşi inofensive, sunt identificate ca inamici de către sistemul imunitar, care intră în acţiune febrilă.
Deşi sunt rareori letale, alergiile sunt cronice.
Multe persoane care suferă de alergii nu îşi pot îndeplini corespunzător îndatoririle zilnice la serviciu sau la şcoală deoarece simptomele ori tratamentele medicamentoase reduc capacitatea de concentrare.
Mulţi alergeni sunt inhalaţi: materii provenite de la animalele de companie – mătreaţă de pe pielea câinelui, păr de pisică sau salivă – şi polenul (sus) de la pomi, erbacee, buruieni sau flori.
♦ O dată e de ajuns în cazul unei persoane vulnerabile, chiar şi un prim contact cu o anumită substanţă ce pinvoacă alergii (numită alergen) poate declanşa uu adevărat chin pentru tot restul vieţii.
Alergiile se pot dezvolta la orice vârstă.
Important de subliniat este faptul că în cazul unui alergen care declanşează pentru prima dată o reacţie imunitară, nu apar simptome. În schimb, organismul este sensibilizat, iar globulele albe produc anticorpi.
Aceștia au grijă ca celulele imunitare să recunoască prezenţa alergenului, dacă acesta reapare după câteva zile sau chiar după câţiva ani. Când se întâmplă aceasta, sistemul imunitar reacţionează excesiv de puternic. Sunt degajate în cascadă o serie de substanţe chimice și apar obişnuitele simptome ale unei alergii: strănutul, tusea, dispneea sau erupţiile pielii.
În cazuri rare, se ajunge la șoc anafilactic – reacţie care pune viaţa în pericol şi care se manifestă prin umflarea ţesuturilor, inclusiv cele din gât, şi prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
Pacienţii care se ştiu expuşi la un astfel de risc, declanşat de alergii la anumite medicamente, la înţepături de insecte sau la unele alimente, trebuie să deţină asupra lor o trusă cu antidotul de combatere a acestor simptome pe care să-l poată utiliza la timp.
Sfat pentru sănătate
Imunoterapia
Când simptomele alergice nu pot fi reduse prin medicaţie, se poate recurge la imunoterapie (hiposensibilizare, prin injectarea unor cantităţi reduse de substanţă alergenă), un tratament destinat persoanelor alergice. Terapia este totuşi controversată, fiind costisitoare şi adesea ineficientă.
♦ O problemă de familie?
Alergiile sunt adesea ereditare. Dacă unul dintre părinţii dumneavoastră suferă de alergie, prezentaţi un risc sporit. Alergia depinde în mare măsură de alergenii cu care intraţi în contact de-a lungul vieţii, ca şi de alţi factori, ca de exemplu vârsta la care sunteţi expuşi. Dar este posibil să fi existat numeroase cazuri de alergie în istoricul familiei dumneavoastră şi cu toate acestea să nu suferiţi niciodată de această afecţiune. Cazurile de alergii sunt în creştere. Dintre cauzele identificate fac parte prezenţa în locuinţe a animalelor de companie, poluarea, lipsa de aerisire a spaţiilor de locuit sau de lucru.
Schimbarea obiceiurilor de viaţă şi creşterea numărului substanţelor poluante sunt cauze importante ale înmulţirii cazurilor de astm bronşic în aglomerările urbane din zone industrializate.
Cum tot mai multe locuinţe sunt izolate termic, umezeala din pereţi se menţine. în plus, în casele unde există animale de companie, părul acestora se răspândeşte peste tot în spaţiul locuibil.
Şi unii factori psihologici pot contribui la declanşarea alergiilor. Astfel, stresul şi emoţiile legate de acesta sunt considerate de multă vreme ca declanşatori de reacţii alergice sau amplificatori ai simptomelor.
Cum se desfăşoară reacţia alergică
- Alergenii, de pildă polenul, ajung în corp şi se aşază pe mucoase, unde sunt descoperiţi de către celulele T şi identificaţi în mod greşit ca fiind periculoşi.
- Celulele T activate determină celulele B să producă anticorpi IgE, care se fixează de particulele de polen şi le marchează ca „străine”.
- Anticorpii IgE se ataşează de celule specifice ale pielii şi ale căilor respiratorii. De acum, aceste celule sunt pregătite pentru următorul contact cu acelaşi tip de polen şi emit histamină şi alte substanţe chimice inflamatorii.
- Ţesuturile se inflamează, nasul se înfundă, ochii se înroşesc; poate urma strănutul. Simptomele se repetă la orice contact cu acelaşi tip de polen.
Alte articole puteți găsi aici.
Reader’s Digest, Întăriți-vă sistemul imunitar
