Din sfaturile Părintelui Sofronie: Prin ascultare se biruiesc patimile

0
107

photo-1467514719471-f767c628d857

Când ne adunăm împreună, fiecare să se roage lui Dumnezeu să ne dea duhul ascultării voii Sale şi să ne binecuvânteze pe toţi. Fie că este cel mai tânăr sau cel mai bătrân, ascultaţi pe celălalt cu inima, pentru a pricepe când vorbeşte prin el Duhul lui Dumnezeu. În vremea celui Dintâi Sobor a Toată Lumea din anul 325, cel ce a sugerat cuvântul homousios pentru a arăta legătura între Tatăl şi Fiul în Treime a fost un diacon ce avea doar douăzeci de ani, Sf. Athanasie, iar nu patriarhii, episcopii şi alţi mucenici. Însă pentru a ajunge la aceasta este nevoie de muncă. Numai prin ascultare o putem dobândi.

Prin ascultare inima se face din ce în ce mai simţitoare la viaţa celorlalţi, la suferinţele lor, la înaintarea lor şi la nevoile lor.

Prin slujire, nu prin stăpânire, ajungem a fi asemenea Domnului. Hristos a arătat calea în vremea Cinei celei de Taină. El era Domnul, şi spăla picioarele ucenicilor Săi.

Prin ascultare, inima şi mintea voastră se vor lărgi la nesfârşit.

Prin ascultare, viaţa noastră devine cât se poate de conştientă, până şi în somnul cel mai adânc.

Prin ascultare se biruiesc patimile, şi nici un gând pătimaş nu va putea a ne robi.

În faţa fiecărei persoane trebuie să fim gata a săvârşi voia sa, mai curând decât pe a noastră. Astfel ni se lărgeşte conştiinţa. Puţin câte puţin, în chipul cel mai neaşteptat, se nasc în noi lacrimile pentru «întregul Adam».

Ascultarea începe cu amănuntele cele mai neînsemnate ale vieţii zilnice, cu munca cea mai modestă, însă sfârşeşte prin conştiinţa lui «eu sunt». Trebuie să păzim această înclinare a duhului cu energia credinţei în înviere.

“Din viaţă şi din Duh”, Arhimandrit Sofronie Saharov, traducere din limba franceză de Ierom. Rafail (Noica), – Ed. a 2-a, rev. -Alba Iulia: Reîntregirea, 2014