O serie de evenimente dedicate sărbătorii de Dragobete vor fi organizate duminică, 23 februarie, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti”.
Potrivit unui comunicat transmis, marți, de Biroul de presă al Muzeului Satului, printre evenimentele anunțate se numără deschiderea, la sala “Gheorghe Focșa”, a expoziției de fotografie “Dragobetele sărută fetele”, organizată în colaborare cu Asociația Bucureștiul Meu Drag ca și lansarea de către Editura Paideia a volumului “Dragostea în bucate”.
De asemenea, actorul Alexandru Nicolae Mihai îi va învăța pe cei prezenți “Descântecul de Dragobete”.
Grupul de datini și obiceiuri Cucii, din comună Brănești, județul Ilfov, îi vor “atinge cu toiegele lor aducătoare de noroc”, pentru a fi “feriți de ghinion tot anul”.
La “Hora cântecului vesel” vă îndeamnă Alin Suceveanu, Andreea Chisăliță, Loredana Streche, Narcisa Băleanu, Raluca Constanța Burcea, Iulia Mihai, Alexandru Pătrașcu, Cornelia Tihon și Daniel Bădoi, interpreți de muzică populară ce vor aduce voia bună și dorința de a juca o horă românească.
De asemenea, Alin Suceveanu îi va învăța pe oaspeți “Pași în doi”, propunând un concurs de dans popular; Silvia Ciubotaru le va arăta, punct cu punct, pas cu pas, cum să realizeze “cele mai frumoase cusături românești”.
Invitații speciali ai evenimentului vor fi membrii Trupei HARA.
Ei vor invita la fredonarea “unor melodii de demult, sau de acum; vor îmbina genuri muzicale precum folclor românesc, medieval și pop”.
Nu în ultimul rând, oaspeții Muzeului Satului vor putea târgui “cele mai frumoase și originale mărțișoare de dăruit și de păstrat, precum și ‘mărțișoare’ dulci, din bucătăria tradițională și produse bio”, iar vizitatorii care își sărbătoresc onomastica în această zi — Dragă, Drăguța, Dragoș, Drăgan — vor avea acces gratuit în muzeu, pe baza cărții de identitate.
Românii sărbătoresc pe 24 februarie Dragobetele, care, în tradiția de la noi, marca începutul primăverii.
Dragobetele se mai numește, în funcție de regiune, ‘Cap de primăvară’; ‘Sântion de primăvară’; ‘Ioan Dragobete’; ‘Drăgostițele’; ‘Năvalnicul’; ‘Logodna sau însoțitul paserilor’.
Sărbătoarea este specifică zonei de sud a țării (Oltenia, Muntenia și parțial Dobrogea).
Obiceiul are o tradiție milenară. El marchează începutul primăverii, renașterea naturii, a dragostei, a apropierii.
Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu pețitor și ca un naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor românii au transformat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ‘zânul dragostei’, zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților.
Sursa: Agerpres
Jurnal Spiritual