Pentru protejarea intereselor comune, negustorii germani s-au unit în Liga Hanseatică începând cu secolul al XII-lea.
Aceste alianţe s-au făcut în special în partea de nord a Germaniei, deoarece comerţul pe mare era pus în pericol. După aceea, din această alianţă s-a format o ligă a oraşelor care deţineau o putere considerabilă. Ele controlau aproape în întregime exporturile şi importurile de pe mare.
În cadrul întrunirilor regulate ale oraşelor hanseatice au fost dezbătute probleme comune; de exemplu, pe 20 ianuarie 1358, boicotul mărfurilor din Flandra.
Aceştia nu au putut ajunge la un acord cu Bruges şi doreau să obţină concesii prin constrângere: „Am hotărât următoarele, deoarece negustorilor oraşelor hanseatice germane li s-au făcui nedreptăţi şi li s-au pus piedici în Flandra: fiecare oraş va trebui să se asigure şi să răspundă pentru ca niciunul dintre locuiorii săi ori altcineva să nu navigheze lângă Bruges în Flandra decât până la Maas şi să nu vândă marfa sa niciunui flamand, nici la Mocheta sau la Anvers, şi nici să nu cumpere nimic de la vreun flamand sau din Mechelen şi Anvers.
Să nu trimită din niciun port mărfuri spre cele trei locuri mai sus amintite. Dacă vreodată vreun vas care vine de la vest de Maas va fi nevoit din cauza vântului sau vremii neprielnice să acosteze, nu se va vinde acestuia nicio marfa, ci acesta va fi constrâns să se grăbească să navigheze înapoi spre Maas sau spre un alt port la vest de Maas.
Niciun negustor hanseatic nu are voie să cumpere veşminte flamande, nici în Flandra, nici în Anglia şi nici în vreo altă ţară nordică…”.
“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila
