Formarea bunului simţ

0
1040

wallpaper-126“Cunoaşteți TOTUL şi păstrați doar ceea ce vă este de trebuinţă”

Bunul simţ este  măsură şi echilibru, se regăseşte într-un cod nescris al bunei cuviinţe pe care-l descoperim în înţelepciunea tuturor popoarelor din timpuri îndepărtate.

Descartes spunea că este „lucrul cel mai drept împărţit în lume”, dar aşa cum ne uităm noi la el azi, moral privind, constituie o valoroasă calitate umană, care nu prea este împărţită în mod egal.

Bunul simţ, un ansamblu de idei despre lume, viaţă şi om, având ca izvor tradiţia populară şi cuprinzând elemente ale gândirii ştiinţifice. Noi însă, cei mulţi şi neavizaţi, ne-am obişnuit să-l privim drept o măsură a bunei creşteri, a bunei cuviinţe, a respectului pentru cei din jur. El  este, de asemenea, un nume general pentru relaţiile cinstite, sincere, lipsite de gânduri de trătare. A fi lipsit de bun simţ, înseamnă a fi o persoană de care ceilalţi trebuie să se ferească. Lipsa bunului simţ îl face pe om capabil de orice, căci pentru el nu mai exista nimic demn de respect. Cruzimea, desconsiderarea, călcarea în picioare a celorlalţi, sunt doar câteva atribute ale celui fără de bun simţ.

Studiile neurobiologilor americani de la Cornell University M.C.(New York), demonstrează că prefigurarea tiparelor bunului simţ este datorată unor acţiuni hormonale, în anumite etape de viață. Declanşarea acestor hormoni este programată de un “ceas interior” genetic, al cărui rol este de configurare a unor comportamente adaptate, compatibile cu necesitatea exprimării sociale.  Altfel spus, anumiţi hormoni au ca sarcina “instalarea” În creier a unui program optim de comportament ce permite blocarea unor necesităţi în schimbul posibilităţilor de integrare socială prin comunicare verbală sau nonverbală. Şi mai simplu, exista hormoni capabili de a învăţa creierul să spună reflex “Lasa puţin de la tine şi astfel vei obţine simpatia”.

Altruismul apare la vârsta de 3 ani care este crucială pentru adultul de mâine

Simultan cercetările britanice despre “bunul simţ”  şi cele conduse de cercetătorul geman dr. Karen M.Holtz de la Universitatea Dortmund arata ca STH-RH (hormonul eliberator al hormonului de creştere), are o impresionantă acţiune asupra psihologiei copilului de 3 ani-3 ani şi jumătate. Aceasta demonstrează că eliberarea în ritm accelerat a hormonului în sânge provoacă activarea unor noi reţele neuronale în scoarţa cerebrală. Spre exemplu, copilul supus experimentului de observaţie îşi arătă pentru prima dată voluntar capacitatea de renunţare la o aceeaşi jucărie în faţa unui acelaşi experimentator ce-i sugerează dorinţa de a avea şi a se juca cu acea jucărie.  80% dintre copiii al căror nivel al descărcării hormonului STH avea o viteză superioară (controlată prin analiza sângelui) arătă o evoluţie superioară a comportamentelor altruiste, denumite „gentle behaviour”. Antropologii consideră că acest fenomen ar fi legat de acordarea unui plus de adaptare indivizilor umani ce pot creşte înalţi, înălţimea fiind de regulă atribuita celor ce aveau să fie dominanţi în relaţia de preluare a unor anumite atribute ale şefiei cetei. În concepţia antropologică, o viteză de creştere rapidă trebuia asociata “bunului simţ”, necesară unei bune relaţii între individul ce putea atinge o poziţie importantă în grup şi relaţia cu “supuşii”. Aceasta nu înseamnă că acei adulţi maturi înalți au un bun simţ mai dezvoltat, ci doar că ei au o şansă în plus pentru că educarea bunului simţ să fie ceva mai eficientă la vârsta copilăriei.

Hormonii adolescentei târzii – Descurajarea educativă are impacte negative asupra adolescenţilor 

Dacă până la 20 de ani hormonii îşi pun amprenta asupra prefigurării comportamentului gentil, având ca atribut “bunul simţ”, după această vârstă, hormonii serotoninei încurajează manifestările comportamentelor altruiste prin asocierea oricărui act de întrajutorare ori represie  a tendinţei posesive cu senzaţia de plăcere. Biopsihologii universităţii Hamburg au dovedit că fiecare gest al adolescenţilor ce presupune întrajutorarea ori reprimarea instinctului posesiv sau teritorial este recompensată în scurt timp de declanşarea serotoninelor în anumite zone ale scoarţei cerebrale. Apare imediat o senzaţie de euforie, adică percepţia unui sentiment de automulţumire, care provoacă şi o senzaţie de plăcere. Experimental, 78% dintre adolescenţii provocaţi să devină politicoşi au declanşat imediat secreţia serotoninei, hormon considerat a fi şi declanşator al senzaţiei de plăcere. Această asociere dintre instinctul de întrajutorare şi reacţia blocării instinctului posesiv şi plăcere, creează condiţia optimă pentru capacitatea de manifestare a bunului simţ. Din nefericire, reacţia biologică poate fi anulată prin descurajarea educativă, aceasta petrecându-se în contactul adolescentului cu oameni care dezaprobă reacţia sa. În concepţia şcolii moderne de psihologie de la Cambridge, bunul-simţ este un atribut biologic nativ.

Hormonii masculini „dau formă  comportamentelor elegante”

Aşa cum arată neuro-chimiștii autori ai acestor cercetări, androsteronele bunului simţ ar lăsa o amprentă specifică pe creierul puberilor care sunt astfel programaţi să reacţioneze reflex Într-un mod “elegant”, în situaţii în care un alt individ este într-o situaţie dificilă, produsă într-un anume ritm lunar, s-a dovedit că se declanşează activitatea unor zone corticale ale creierului, responsabile de frânarea pornirilor instinctive. Dovadă concretă a efectului androsteronelor este necesitatea puberilor cu exces de astfel de hormoni de a reacţiona la stimuli tipici ce implică sentimentul de milă. Astfel, 86% dintre subiecţii voluntari studiaţi care aveau un surplus de androsteron tip Dr. Wurst H.Meyer de la catedra de neurostiinte a Universităţii Hamburg, dovedeşte că, odată cu debutul pubertăţii (vârsta de 13-14 ani), exista o secreţie specifică de androsteroni (hormoni masculini), cu rol în modelarea comportamentului dar şi a dezvoltării reacţiilor comportamentale compatibile unei relaţii de cuplu, ceea ce trebuie să aibă atributul bunului simţ.

Sursa : tonica.ro, psiho-spiritualitate.blogspot.com

Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here