Pe 18 iunie 1396, Sfatul din Köln a fost răsturnat, astfel că breslele meşteşugăreşti şi negustorii au preluat puterea.
Acest eveniment a reprezentat sfârşitul unei lungi perioade de confruntări. Încă din secolul al XIII-lea existau conflicte între bresle şi administraţie.
Din cauza fraudelor şi divergenţelor în privinţa vămuirii, relaţia acestora s-a înrăutăţit şi mai tare.
În 1370 ţesătorii au preluat cea mai puternică funcţie administrativă, aceea a meşteşugurilor. Un an mai târziu, breslele şi-au recâştigat poziţia printr-o bătălie sângeroasă de stradă. Astfel că breslelor li s-a retras dreptul de exercitare autonomă a corporaţiilor şi a frăţiilor lor, fiind nevoiţi să se conformeze supuşi sfatului orăşenesc.
Învingătorii au început curând să se duşmănească între ei. Astfel că s-au format două grupări: Greifen şi Schöffen. Acestea luptau pentru dobândirea puterii în oraş.
Gruparea Greifen sub conducerea lui Hilger van der Stessen, a reuşit la început să-i înlăture pe cei din gruparea Schöffen, însă, pe 4 ianuarie 1396, a urmat lovitura. Aceştia şi susţinătorii lor au luat cu asalt casa în care se întrunea gruparea Greifen.
Şaptesprezece dintre aceştia au fost aruncaţi în închisoare, iar doi dintre ei, printre care şi liderul acestora Hilger van der Stessen şi un alt membru, pe nume Lufart van Schiderich, au reuşit să scape.
Comunitatea a asistat fără să intervină în lupta dintre cele două partide. Insă, atunci când gruparea Schöffen, care se afla la putere, refuza să pună în aplicare hotărârile luate în 1371, de a ridica opreliştile privind libertatea de asociere şi dreptul la cuvânt, precum şi limitarea comerţului cu vin, s-a trecut la fapte, pe 18 iunie reprezentanţii grupării Schöffen au fost arestaţi.
“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală“, Editura Aquila
