Gustul mâncării poate crea dependenţă

0
143

mancareMai mult de o treime din populaţia de pe glob este supraponderalǎ, iar procentul este în creştere. În opinia neuropsihologilor, nivelul fără precedent de ridicat al obezităţii se datorează în mare măsură aşa-zisei “mâncări supergustoase”. În mod categoric surclasează proprietăţile benefice organismului conţinute de legume, fructe şi nuci. Gustul mâncării este îmbunătăţit prin adaos exagerat de grăsimi, zahăr, arome şi aditivi alimentari.

David A. Kessler, fostul director al FDA (echivalentul în România: Agenţia Naţională a Medicamentelor), a avertizat că noile produse comercializate de industria alimentară conţin ingrediente care ne scurt-circuiteazǎ creierul, creând dependenţă. Luate separat, aceste ingrediente nu au un efect atât de puternic, dar în diferite combinaţii, ele declanşează la nivelul creierului stimuli ai dorinţei de mai mult, chiar şi atunci când resimţim starea de saţietate.

Într-un interviu acordat pentru New York Times, Kessler declară că anumite lanţuri de restaurante oferă “mâncare super-gustoasǎ care se mestecǎ uşor şi se înghide repede”. De exemplu, atunci când mestecǎm un baton de Snickers, zahărul se dizolvă, grăsimile se topesc, iar alunele îmbibate în caramel dau naştere unui gust extraordinar. Astfel de alimente pline de zaharuri şi grăsimi stimulează endorfinele – hormoni responsabili cu simţul plăcerii.

Dependenţǎ cu adevărat?

Consumul de alimente supergustoase poate provoca o aşa-numită dependenţǎ – una dintre cauzele obezităţii.

Dar nu doar mâncatul – sursa noastră de hrană pentru existenţǎ – , ci şi consumul ilicit de droguri, alcool şi practicarea jocurilor de noroc duc la dependenţǎ.

Cercetători ai Univesitǎţii din Connecticut au demonstrat printr-un experiment faptul că biscuiţii Oreo sunt mai vicioşi decât cocaina. În creierul şoarecilor, aceşti biscuiţi activează mai mulţi neuroni responsabili ai plăcerii, decât cocaina. Nu în mod surprinzător, oamenii de ştiinţă au fost aspru criticaţi pentru îndrăzneaţă comparaţie între biscuiţii Oreo şi drogul notoriu.

În ziua de azi se aduc din ce în ce mai multe dovezi în susţinerea ideii că dependenţa de mâncare este o veritabilă problemǎ cu repercusiuni asupra centrilor nervoşi.

În laboratorul experimental al Universităţii din Princeton, şoarecii care au ingerat o cantitate foarte mare de zahăr au suferit multe schimbări comportamentale şi la nivelul creierului, simlare cu cele provocate de consumul de droguri, inclusiv semne de izolare. Aceleaşi simptome le experimentează şi oamenii, inclusiv apetitul crescut, pierderea controlului asupra  consumului alimentar –  efecte negative asupra sănătăţii.

Numeroase studii clinice oferă similarităţi între efectele hedonice ale consumului de zahăr şi grăsimi, care determină luarea în greutate sau obezitatea şi abuzul de droguri, care afectează buna funcţionare a  dopaminei din creier, dar şi manifestările comportamentale specifice viciosilor.

De remarcat este strânsa legătură existentǎ între obiceiurile nutriţionale proaste, precum bulimia nervoasă (BN), boala crizelor de bulimie şi dependenţa alimentară, determinate de consumul  de “mâncare  super-gustoasǎ”. Aceste obiceiuri au efecte directe asupra modificărilor atitudinale şi neurochimice comparabile cu efectele negative ale diferitelor forme de dependenţă. În ultimii ani s-a descoperit că peptidele cu rol în echilibrul apetitului: grelin-ul, neuropeptidele Y, orexin-ul sau leptin-ul  infleunţeazǎ pofta de alcool şi tutun.

Alţi cercetători argumentează ca dependenţa alimentară se alăturǎ altor genuri de vicii, precum dependenţa sexuală şi jocurile de noroc.

Rezolvarea problemei

Pentru rezolvarea problemei dependenţei alimentare, au fost propuse o serie de strategii. În anul 2011, anumite politici şi strategii pentru sănătate publică s-au dovedit a fi eficiente în combaterea impactului produselor vicioase: responsabilitatea colectivă, interesul pentru sănătatea publică, schimbările mediului înconjurător, dar şi eforturile globale. La acestea se pot adaugǎ eforturile farmacologice şi atenţia acordată comportamentului interuman. Ignoranţa vis-a-vis de efectele nocive ale abuzului de droguri şi de alimente aupra sistemului neurologic şi comportamental, rezidă în pierderea substanţială de timp, resurse şi vieţi omeneşti.

Printre alte recomandări, specialistii propun ca “alimentele super-gustoase” să fie taxate, la fel ca ţigările, să fie mai greu accesibile (ex: să se renunţe la tonomatele cu aceste produse din anumite locaţii), producătorilor să li se impună anumite condiţii de ambalare şi comercializare (ex: pentru evitarea alterării alimentelor perisabile). În ţări precum Franţa şi Marea Britanie, rata obezitǎţii a crescut o dată cu prelungirea termenului de valabilitate a alimentelor procesate şi a celor de tip fast-food.

În concluzie, înţelegând şi luând în considerare consecinţele neurologice ale supra-alimentǎrii, oamenii de ştiinţă sunt încurajaţi să descopere noi metode de tratament şi se va acorda sprijin în implementarea de politici mai extinse şi cu impact pozitiv asupra sănătăţii.

 Sursa: io9.com

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here