Gutenberg crează un nou tip de presă tipografică
Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (n. 1398 – d. 3 februarie1468) a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi.
Cândva prin anul 1445, un aurar german pe nume Johannes Gutenberg a plecat de la Strasbourg, unde locuise mai mulți ani, și a urmat cursul Rinului înapoi spre orașul său de baștină, Mainz. Purta cu el un secret – unul mare. Timp de cel puțin zece ani, lucrase în taină la câteva invenții. El a văzut o oportunitate de automatizare a producției de cărți și a altor lucrări scrise, înlocuind venerabilul scrib cu o foarte modernă mașină de tipărit.
Gutenberg își deschide un atelier
După ce a obținut două împrumuturi considerabile de la Johann Fust, un vecin înstărit, Gutenberg a deschis un atelier la Mainz. Apoi a cumpărat ceva unelte și materiale și s-a pus pe treabă. Folosind priceperea lui de prelucrare a metalelor, el a creat niște mulaje mici și reglabile, pentru a turna literele alfabetului de înălțime uniformă. Literele turnate sau caracterele mobile puteau fi aranjate rapid într-o pagină de text pentru a fi pusă la presă. Și, când treaba era gata, scoase din tiparniță și aranjate pentru o nouă pagină.
Gutenberg a mai fabricat o versiune perfecționată a presei de lemn cu șurub, folosită pe atunci la zdrobirea strugurilor pentru stoarcerea vinului. Aceasta era capabilă să transfere imaginea prototip pe o coală de pergament sau de hârtie fără să mâzgălească literele. Și el a mai inventat al treilea element esențial al sistemului său de tipărire. Aceasta este o cerneală pe bază de ulei care să fie aderentă la literele metalice.
Tipărește indulgențe pentru Biserica Catolică
Odată ce a construit tiparnița, Gutenberg a pus-o iute la lucru, tipărind indulgențe pentru Biserica Catolică. Treaba era bine plătită, însă nu era munca pe care Gutenberg avea de gând să o dea de făcut noii sale mașini. Bazându-se pe fondurile lui Fust, el a început să pregătească prima sa lucrare majoră. Lucrarea sa a fost magnifica ediție în două volume Bibliei, care a ajuns să-i poarte numele. Însumând o mie două sunt de pagini, fiecare alcătuită din două coloane de câte patruzeci și două de rânduri, Biblia Gutenberg a fost tipărită în caractere gotice accentuate.
Biblia, a cărei producție a durat trei ani, a fost triumful lui Gutenberg.
A fost totodată și pierzania lui. În 1445, după ce tipărise numai două sute de copii, a rămas fără bani. Neputând să achite dobânda la împrumuturile făcute, a fost nevoit să-i cedeze lui Fust presa, literele și cerneala și să abandoneze meseria de tipograf.
Fust, care își făcuse averea după o carieră de succes ca negustor, s-a dovedit a fi tot atât de priceput pe latura comercială a tipografiei pe cât fusese Gutenberg în partea ei mecanică. Împreună cu Peter Schoeffer, Fust a pus afacerea pe baze profitabile, organizând o armată de vânzători. Apoi a publicat o varietate de cărți care s-au vândut pe scara largă pe tot cuprinsul Germaniei și Franței.
Deși Gutenberg nu a avut parte de recompensele ei, tiparnița lui avea să devină una dintre cele mai importante invenții din istorie.
sursa: Nicholas Carr, Superficialii: efectele internetului asupra creierului uman, trad.: Dan Crăciun, București, Publica, 2012
