Scriitorul american Dale Breckenridge Carnegie îndemna o lume, acum câteva decenii, “să facă limonadă atunci când viața are de oferit lămâi”.
Lasă impresia unei paradigme forțate. Insa, putem spune că cei care au procedat conform acestei filosofii au participat la progresul general; ei, în parte, au schimbat lumea. Este vorba despre toți acei oameni care au inventat si care au trecut peste depresie atunci când au eșuat în realizarea unor obiective și au avut tăria de a remarca potențialul într-o eroare, sau într-o coincidență. Iată ce au oferit ei lumii, practic, fără intenție.
Artificiile
Pentru multă lume nu mai este un secret că artificiile au fost inițial folosite în China, cu peste o mie de ani în urmă. Ceea ce, probabil, nu cunosc mulți este faptul că, potrivit unei legende larg răspândite și în general acceptată, sistemul a fost inventat accidental acum două mii de ani de către un bucătar chinez care experimenta rețete culinare. Bucătarul ar fi amestecat cărbune, pucioasă și salpetru (nitrat de potasiu) – ingrediente comune în gastronomia acelor vremuri, pe care le-a introdus într-un tub de bambus. Atunci când mixtura a intrat în contact cu focul, totul a explodat.
Politetrafluoretilena (Teflon)
În chimie este cunoscut sub numele de politetrafluoretilenă (PTFE) și este considerat cea mai alunecoasă substanță existentă. Proprietățile “nelipicioase” ale polimerului sintetic teflon au făcut ca acest material să transceadă bucătăria. Intrebuințările sale sunt deja notorii in bucatarie. El si-a gasit menirea în industria aerospațiala, comunicații, electronică, procese industriale, arhitectură și cosmetică. Teflonul a ajuns să fie folosit chiar și pe mobilier sau în componența țesăturilor, prezența lui prevenind murdărirea de orice fel, grație proprietății spectaculoase de a nu adera la alte substanțe.
Geamul laminat – inventat in urma unui accident de laborator
Este vorba despre un tip de geam securizat care nu se fragmentează sub incidența unor șocuri de natură să îl spargă. Atunci când se acționează asupra acestui tip de geam cu o forță distrugătoare, el este ținut închegat de un strat intermediar. Este cunoscut ca polivinil butiral (PVB), dispus între două sau mai multe straturi de sticlă. Această folie mediatoare păstrează straturile geamului unite chiar și atunci cand sticla este lovită; rezistența sa sporită previne fărâmițarea. În mod tipic, tehnologia se întrebuințează în cazul parbrizelor și lunetelor de automobile. Geamul laminat a fost inventat în anul 1903, de către chimistul francez Edouard Benedictus, pe care l-a inspirat un accident de laborator.
Cuptorul cu microunde – a fost inventat de peste 60 ani
Energia microundelor este un fenomen natural care se manifestă atunci când curentul electric circulă printr-un conductor. Practic, microundele reprezintă o formă de radiație electromagnetică asemănătoare cu lumina solară sau cu undele radio. Aproape oricine știe astăzi ce este, la ce anume servește și cum se folosește un cuptor cu microunde. Mai puțin cunoscut este faptul că aparate folosind acest principiu de funcționare există la îndemâna oamenilor de peste șaizeci de ani și nu de ieri, de azi.
Plasticul
În anul 1862, Alexander Parkes a prezentat un material organic, derivat din celuloză, care, odată încălzit, putea fi modelat păstrându-și forma după răcire. Era prima versiune de plastic și se numea parkesină (piroxilină). Materialul s-a bucurat de un success efemer, din pricina unei calități sărace, cauzată de reducerea costurilor pentru producție. A urmat celuloidul, cunoscut inițial ca xilonită și derivat din celuloză și camfor alcoolizat. A fost inventat de americanul John Wesley Hyatt ca substitut pentru fildeșul folosit în bilele de billiard. În afara acestei aplicații, celuloidul a devenit faimos ca fiind primul film fotografic flexibil întrebuințat în fotografie și pentru realizarea imaginilor în mișcare. Fiind un material foarte inflamabil și cu descompunere ușoară, sfera întrebunțărilor sale a fost mult restrânsă.
Radioactivitatea
Radioactivitatea este procesul prin care nuclee atomice instabile eliberează particule energetice subatomice. Fenomenul poate fi observat în cazul elementelor grele, precum uraniul și în izotopi radioactive, precum carbonul-14. Există trei tipuri de radiație radioactivă – particule alfa, particule beta și raze gamma. Acestea sunt încărcate pozitiv, negativ și neutru. Expunerea umană la radioactivitate se măsoară în razi. Un rad reprezintă 0,01 jouli de energie absorbită per kilogram de țesut.
“Praful inteligent”
Noțiunea de “Smartdust”, sau “praf inteligent”, vizează un sistem de elemente microelectromecanice (MEM), asemenea senzorilor, capabil să detecteze și să măsoare, spre exemplu, lumina, temperatura, vibrația, magnetismul și substanțele chimice. Aceste dispozitive pot fi organizate în rețele wireless (fără interconectare fizică) și, grație progresului tehnologic, reduse la dimensiunea unor fire de nisip conținând senzori, circuite, tehnologie de comunicații bidirecționale și o sursă de energie. MEM pot comunica între ele pe distanțe de până la 300 de metri.
Cauciucul vulcanizat
Cauciucul s-a răspândit în toată lumea pornind de la aborigenii din America Centrală și de Sud. Aceștia sunt cei care l-au și denumit “caoutchouc”; termenul deviat din termenul “cahuchu”, aparține, posibil, dialectului mezoamerican Nahuatl și care s-ar traduce, aproximativ, prin “lemn plângător”. Columb a fost cel care a introdus noul material în lumea occidentală. Produsele din cauciuc s-au bucurat de un mare success, până în anii 1830. Atunci frenezia s-a domolit din cauza faptului că “lemnul exotic” se topea în apă fierbinte și devenea casant la frig.
Pacemaker (stimulatorul cardiac)
Un pacemaker, sau stimulator cardiac, este un dispozitiv electronic de mici dimensiuni care se implantează în pieptul sau în abdomenul unui pacient cu probleme ale miocardului pentru tratarea aritmiilor (ritm incorect de funcționare a inimii). Prima versiune de pacemaker, extern și destul de primitiv, poartă semnătura inginerului electrician de origine canadiană John Hopps. În 1950, Hopps desfășura cercetări privind hipotermia și încerca să recalibreze temperatura corpului uman cu ajutorul radio-frecvenței. În timpul experimentelor sale a înțeles, însă, că dacă o inimă se oprește din pricina temperaturii scăzute, ea poate fi repornită prin electrostimulare. Așa s-a ajuns pentru prima oară la ideea de pacemaker.
Penicilina
Penicilina este un antibiotic derivat din fungii penicillium care acționează în special împotriva bacteriilor gram-pozitive ( cele care devin violet sau de un albastru-închis sub efectul colorației Gram cu violet de Gențiană, folosită în microbiologie pentru examenul microscopic al bacteriilor, metodă care a permis clasificarea acestora în funcție de afinitatea tinctorială a peretelui bacterian). Penicilina este de două tipuri: G – forma injectabilă și V – forma acidorezistentă, care se poate administra oral). Acest antibiotic acționează cu randament redus contra germenilor gram-negativi. (nu rețin violetul de Gențiană și prezintă o coloratură roșie sau roz) Acest fapt a determinat obținerea unor derivate precum ampicilina.
Revista ”Știință și Tehnică”
Jurnal Spiritual
