Mari invenţii făcute de femei (I)

0
573

Deşi de-a lungul timpului societatea a socotit adesea că femeile sunt destinate aproape exclusiv activităţilor casnice, istoria consemnează numeroase cazuri când ele au contribuit consistent la progresul culturii şi civilizaţiei omeneşte.

În această ordine de idei, încă din antichitate femeile s-au dovedit inventive, reuşind să lase posterităţii invenţiile lor remarcabile, notează Big Picture.

Chiar dacă în unele perioade le-a fost greu să se afirme, rezultatul acestei munci fiind adesea preluat de soţi pe numele lor, în epoca modernă înregistrarea invenţiilor de către adevăratele autoare nu mai este o excepţie.

Mai ciudat este însă faptul că cele mai multe din invenţiile femeilor sunt legate de profesii caracteristice bărbaţilor: tăiatul lemnelor, astronomia,  automobilismul, mecanică şi chiar tehnica militară.

Astrolabul şi densimetrul

astrolabDispozitivul de măsurat coordonatele corpurilor cereşti numit astrolab a fost inventat în secolul IV i.Hr, de către femeia astronom, matematician şi filosof Hypatia din Alexandria (370-415). Era o persoană erudită, fiica matematicianului Theon din Alexandria.

A ajuns o personalitate cunoscută a timpului său, în principal datorită prelegerilor publice ţinute în Alexandria, unde susţinea teoriile neoplatonice. Din păcate, niciuna din lucrările sale nu s-a păstrat, toate fiind distruse cu prilejul incendierii bibliotecii din Alexandria.

Aceleiaşi femei i se atribuie şi invenţia densimetrului, construit în baza principiului lui Arhimede. Notorietatea pe care o căpătase la timpul său a stârnit însă invidia unora dintre contemporani.

Fierăstrăul circular

fierastrau circularPână în anul 1810, nu există alt mod de tăiere a lemnelor, decât cu fierăstrăul alternativ, cel care execută mişcarea de “du-te, vino”, manevrat de doi bărbaţi, fiecare ţinând mânerul de la câte o extremitate. Operaţia era anevoioasă, cerea mult efort şi nici nu prevestea perspectiva mecanizării.

Necesitatea de a înlocui acest sistem alternativ cu unul continuu şi fără timpi morţi a determinat-o pe americanca Babitha Babbitt (1784-1853) să născocească fierăstrăul circular, în formă de disc. Şi acesta era manual – respectiv cei doi bărbaţi roteau două manivele – dar lucrau în plin, neavând timpi morţi.

Conceput iniţial pentru a fi folosit în gospodărie, fierăstrăul circular s-a extins în fabricile de cherestea, iar în secolul următor a cunoscut mecanizarea. În ce o priveşte pe inventatoare, ea nu şi-a patentat niciodată invenţia.

Periscopul

periscopEste neaşteptat că acest aparat, de mare utilitate în exploatarea submarinelor unde echipajul era totdeauna format din bărbaţi, să fi fost născocit de o femeie. Ea se numea Sarah Mather, era americancă şi şi-a brevetat invenţia în anul 1845.

Brevetul a fost cumpărat de marina americană, care a perfecţionat invenţia, iar periscopul este folosit şi astăzi atât la lucrările de cercetare cu submarinul, cât şi în cadrul tehnicii militare.

Conservele din carne

conserve metaliceConservarea cărnii preparate în cutii metalice etanşe şi tratate termic a fost unul din principalele obiecte de atracţie ale Expoziţiei Mondiale de la Viena, din anul 1843.

Autoarea invenţiei este rusoaica Nadia Kozhina, a cărei idee s-a bucurat atunci de un mare succes, fiind distinsă cu medalia de aur a expoziţiei. Merită menţionat că în acea vreme medaliile erau într-adevăr din aur curat, iar eliberarea diplomelor era facultativă.

Maşina de spălat vase

masina de spalat vaseDe fapt, primul brevet pentru o maşină de spălat vase fusese înregistrat de un bărbat, Joe Houghton, dar prototipul n-a funcţionat niciodată, având defecţiuni de concepţie.

Prima maşină funcţională a fost brevetată de Josephine Cochrane, din Ohio, SUA (1839-1913), care nu numai că şi-a înregistrat patentele nr 355 şi 139 din 1886, dar a trecut şi la fabricarea maşinilor în serie mică, prin propria ei companie, Garis-Cochrane.

Cu toate acestea, maşina fiind greoaie, folosirea ei avea raţiune numai în cazul spălării unui set mare de vase. În primii ani, s-a arătat utilă în restaurante. Ca să ajungă în gospodării, a trebuit să treacă vreo patru decenii.

Sursa: ziare.com

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here