Despre ceapă se ştie că provine din formele sălbatice care cresc şi acum în zonele muntoase din Caucaz, Iran şi Afghanistan. Primele utilizări ale sale în calitate de aliment şi medicament se pierd în negura vremurilor. Încă din cele mai vechi timpuri se ştia că este imbatabilă în combaterea infecţiilor de tot felul, a avitaminozelor, a bolilor de rinichi şi de vezică. Cea mai eficientă formă de administrare în scopuri terapeutice este tinctura de ceapă, deoarece este foarte rapid asimilată, ajungând în organism mult mai puţin modificată în urma procesului digestiv faţă de planta consumată ca atare.
Acțiuni:
Intern: antiaterosclerotic mediu, antibacterian puternic (acţiune puternică asupra microorganismelor care produc tuberculoza, pneumonia), antitrombotic bun (administrată pe termen lung reduce riscul formării cheagurilor de sânge), antiseptic general bun, calculolitic mediu (acţionează mai ales supra uraţilor), calmant mediu-slab, carminativ slab, colagog mediu (măreşte secreţia de bilă), diuretic puternic, depurativ bun (între altele provoacă eliminarea masivă de clorură de sodiu), expectorant puternic, hipnotic slab, hipoglicemiant mediu-slab (dar cu un efect foarte valoros pe termen lung de stabilizare a glicemiei), stimulent bun al activităţii rinichilor, stimulent şi reglator al activităţii glandelor cortico-suprarenale, vermifug mediu.
Extern: antiseptic mediu, rubefiant slab, tonic capilar.
Indicații:
– tromboze, ateroscleroză (profilactic) – se administrează câte o linguriţă de tinctura de 5-6 ori pe zi, cu puţină apă, pe stomacul gol. O cură durează 1-2 luni;
-reumatism (artrită), reumatism degenerativ – se asociază în proporţii egale tinctură de ceapă cu tinctură de trei fraţi pătaţi (Viola tricolor). Se ia câte o linguriţă din aceste amestec de tincturi de 4 ori pe zi, diluată în 100 ml de apă. Tratamentul durează minim 3 luni şi se asociază cu un regim lactovegetarian cu multe legume şi fructe crude (minim 40% din hrana consumată zilnic);
- guturai, laringită, bronşită, astm, tuse iritativă şi productivă – se amestecă o linguriţă de tinctură de ceapă cu 2 linguriţe de miere de albine şi se administrează acest amestec de 4-6 ori pe zi pe stomacul gol. Preparatul se consumă încet, lăsându-1 să alunece pe gât gradat pentru a-şi exercita cât mai bine acţiunea antiseptică, expectorantă şi antitusivă.
- diabet – se face un amestec din tinctură de afin, anghinare, brusture şi ceapă. Se consumă câte o linguriţă din amestec, diluat în 100 ml de apă, de 4 ori pe zi pe stomacul gol. Durata unei cure este de 1-3 luni;
Extern:
- degeraturi – se pun comprese cu tinctură de ceapă pe locul afectat care se ţin 1 oră în fiecare zi până la vindecarea completă;
- muşcături sau înţepături de insecte– se scoate acul (în cazul în care există) după care se ţine pe locul respectiv un tampon bine înmuiat în tinctură de ceapă;
- pentru creşterea părului- se fac fricţionări la rădăcina părul cu tinctură de ceapă înainte de spălarea capului. Fricţionarea se face minim 5 minute, iar o eficienţă mult mai bună se obţine dacă vom amesteca o linguriţă de tinctură de ardei iute cu trei linguriţe de tinctură de ceapă şi vom aplica acest amestec;
Precauții:
S-a observat că tinctură de ceapă (la fel ca şi ceapa consumată ca atare) măreşte aciditatea sucului gastric, motiv pentru care va fi administrată cu prudenţă la bolnavii de gastrită hiperacidă şi ulcer. La unele persoane care au o anumită intoleranţă la ceapă, administrarea acestei finețuri poate produce o stare de greaţă.
Plante medicinale miraculoase din Flora României, Tudor Ilie, Mihai Minoiu
Jurnal Spiritual
V-ar mai putea interesa şi aceste articole
