Michelangelo da Caravaggio, pictorul care a pus bazele fotografiei cu peste 400 de ani în urmă

0
978

 z12080574Q,Portret-Caravaggia--autor-nieznanyPictorul italian Caravaggio Michelangelo Merisi, a cărui tehnică revoluționară a tenebrismului sau de iluminare selectivă a devenit o marcă a picturii baroce, s-a născut la 18 iulie 1573, în Milano. 

Potrivit experților, cariera sa radiantă avea să aibă consecințe nemaipomenite pentru istoria picturii. Michelangelo Merisi Caravaggio stăpânea un ansamblu de tehnici care au reprezentat chiar bazele fotografiei, relatează Agerpres.

Ucenicul lui Simone Peterzano

A făcut ucenicia, timp de patru ani, pe lângă pictorul Simone Peterzano. A plecat la Roma la vârsta de 16 ani și a găsit repede protectori puternici, precum cardinalul Francesco Maria Del Monte și marchizul Guistiniani.

Prima comandă importantă pe care a primit-o și care i-a stabilit reputația, a fost cea a Capelei Contarelli din Biserica San Luigi dei Francesi, în 1590, scrie caravaggio.org.

“Sfântul Matei și îngerul”

Artistul a executat primul tabloul “Sfântul Matei și îngerul” într-o manieră naturalistă care a făcut ca opera să scandalizeze publicul și să fie refuzată. Artistul l-a înlocuit cu alt tablou “Chemarea Sfântului Matei și Supliciul”. În același timp a realizat lucrările “Bachus” și “Cap de meduză” de la Galeria Uffizi din Florența. În cel dintâi, Bachus, este reprezentat și un coș cu fructe, subiect de natură moartă care se mai într-un tablou de la Pinacoteca Ambrosiana din Milano. Caravagio nu a mai revenit la aceste subiecte de natură moartă.

inspiration-of-saint-matthew-1602

Fugar în Malta, Sicilia și Napoli

Pentru cardinal del Monte, artistul a realizat tabloul “Jupiter, Neptun și Pluto”. Din cauza spiritului său îndreptat spre răzbunare și revoltă, în anul 1604 i s-a intentat un proces de calomnie, și a ajuns să fie fugar în Malta, Sicilia și Napoli.

Lucrări, precum “Un Popas”, în timpul fugii în Egipt, “Magdalena adormită” la Galleria Dforia, “Prezicătoarea” de la Luvru, “Amorul învingător”, de la Berlin, arată un Caravaggio liniștit și chiar grațios, potrivit caravaggio-foundation.org.

A revoluționat pictura

Artistul a provocat o revoluție în pictură, prin decorarea bisericii San Luigi dei Francesi. I-a adus succesul sincer la artiști, succes amestecat cu scandal la public. Rațiunile acestui succes se pot rezuma în două cuvinte: luminism și realism. Umbre aproape negre, opace, contrastează fără tranziție, și urmând o linie marcată cu lumini la fel de brutale.

Este vorba despre lumini care duc cu gândul la lumina proiectată de aparatele moderne de iluminat. Totul se detașează pe un fond aproape totdeauna negru, dând o uimitoare impresie de plasticitate. Nimic nu vine să distragă atenția. Nici peisajul, nici decorul. Un autor a făcut observația că această lumină aproape teoretică este aidoma aceleia folosite în ateliere pentru a-i învăța pe tinerii artiști să-și plaseze umbrele.

michelangelo-merisi-da-caravaggio--i279278

Oamenii din popor în scenele religioase

Realismul la Caravaggio se reflectă în introducere de oameni obișnuiți, oamenii din popor în scenele religioase. Cel puțin trei din operele sale au fost refuzate de către cei care le comandaseră: “Sfântul Matei” din altarul Contarelli, cu picioarele încrucișate, etalându-și în prim plan tălpile picioarelor; “Sfântul Pavel” și “Moartea Fecioarei”. Dar nu e acolo numai realism, ci și bravadă.

Subiectul “Chemării Sfântului Matei” sunt petrecăreți cu panașe insolente care joacă cărți, în timp ce Hristos este aruncat într-un plan secund; subiectul “Martiriul Sfântului Matei” este ferocele călău gol, apoi copilul care fuge, cu gura deschisă pentru a striga sunt tipuri de personaje atât de greu de uitat și pe care le vom regăsi într-o serie de tablouri inspirate de ele, îndeosebi în scene de martiriu, pentru care au fost un fel de model, se arată în Enciclopedia Picturii Italiene, Ed. Meridiane, 1974.

Michelangelo_Merisi_da_Caravaggio_CAM020

E evadat din închisoare

Cu tablourile din capela Contarelii se înrudesc direct și prin dată (1600-1601) enormele pânze din capela Cerasi de la Santa Maria del Popolo: “Răstignirea Sfântului Petru” și “Convertirea Sfântului Pavel”.

Între anii 1600 — 1607 artistul a avut fost deseori implicat în încăierări, lovituri de spadă, revolte care au culminat cu un omor în 1606. Caravaggio l-a ucis în duel pe pictorul Ranuccio Tommasoni, el însuși grav rănit. A fost arestat, dar a reușit să evadeze din închisoare și să ajungă la Napoli.

Michelangelo_Merisi_da_Caravaggio_-_St._Francis_in_Ecstasy_-_WGA04079

Cel mai faimos pictor din Roma

Bucurându-se totuși de multă admirație a găsit întotdeauna pe cineva care să-l scoată din încurcătură: cardinalul Del Monte, cardinalul Scipione Borghese, ambasadorul Franței, ambasadorul Modenei, marchizul Guistiniani.

În tot acest timp nu a încetat să picteze tablouri care sunt printre cele mai calde, printre cele mai liniștite din cariera sa. Se apreciază că în această perioadă Caravaggio a fost cunoscut ca cel mai faimos pictor din Roma.

În Pinacoteca Vaticanului

În 1604, a finalizat cel mai emoționat din tablourile sale religioase “Coborârea în mormânt” aflat astăzi la Pinacoteca Vaticanului. În același spirit sunt și “Fecioara cu copilul Isus” și “Sfânta Ana”. Tot din această perioadă datează cel mai probabil și “David ținând capul tăiat al lui Goliat” care trece drept autoportretul artistului. Din anii care au precedat plecarea la Roma datează “Moartea Fecioarei”, de la Muzeul Luvru.

În perioada în care s-a refugiat la Napoli a pictat mai multe tablouri, printre care Biciuirea lui Hristos, de la San Domenico Maggiore, și “Cele șapte fapte ale milosteniei”.

Michelangelo_Caravaggio_052

Răpus de malarie

Capodopera perioadei malteze este “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, de la catedrala din Valetta. În 1608, la Siracuza a executat pentru biserica Santa Lucia, “Înmormântarea sfintei”. Ultima pânză a maestrului, executată la Palermo este “Închinare a păstorilor”.

La Napoli a fost victima unei grave agresiuni. A fost rănit, arestat și închis. După ce a fost eliberat, s-a îmbolnăvit de malarie și a murit la 18 iulie 1610, la Porto Ercole. La 31 iulie, o notă oficială anunța că obținuse iertarea de la Sanctitatea Sa.

Ana Grama

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here