Sub conducerea Mariei de Ungaria, guvernatoarea Olandei spaniole, a început în anul 1540 persecuţia sistematică a protestanţilor.
Chiar şi Gerhardt Mercator (1512-1595), un cunoscut geograf şi reorganizator al cartografiei, care cu a sa „Hartă lumii în formă de inimă dublă” şi-a câştigat reputaţia ca fiind primul creator al hărţii geografice moderne, a făcut parte dintre victime.
În 1544 a fost bănuit în Löwen de erezie şi încarcerat. Abia după protestul Universităţii din Löwen a fost eliberat, deşi fusese deja condamnat la moarte.
În 1552 s-a mutat în calitate de cosmografia Duisburg, la curtea ducelui Jülich. Aici a alcătuit deja clasica hartă „Europae Descriptio”, o colecţie de hărţi ale Europei, care a primit aprecieri din toate părţile, iar în anul 1569 harta lumii care i-a făcut nemuritor numele lui Mercator.
Aceasta era „ad usum navigantium”, destinată navigatorilor, care prin proiecţia sa inovatoare, care şi astăzi îi portă numele, oferea navigatorilor posibilitatea de a stabili traseul de parcurs cu ajutorul compasului, de a marca distanţa întotdeauna cu ajutorul unei linii drepte.
Cu puţin înainte de moartea sa, Mercator a terminat de scris „Cosmogonia”, prima parte a sa purtând până astăzi numele de „Atlas”.
“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila
