Evoluţia intelectuală europeană primeşte un imens impuls prin descoperirea artei tipografice. Astfel că Gutenberg devine o figură simbolică a noilor timpuri încă dinainte de Columb şi de Martin Luther. În analele mănăstirii Hirsau este descrisă în 1450 descoperirea sa.
„În acest timp concepută şi descoperită la Mainz, un oraş din Germania de pe Rin… acea minunată şi nemaiauzită , artă de a tipări şi a alcătui cărţi şi litere, prin Johannes Gutenberg, un cetăţean din Mainz.
După ce acesta şi-a cheltuit întreaga avere pentru descoperirea acestei arte, a reuşit să ducă la bun sfârşit, luptându-se cu mari greutăţi, timp în care abia dispunea de mijloacele potrivite de a o scoate la capăt, apoi, îndoindu-se din nou de reuşită, era gata să renunţe, însă, în cele din urmă, datorită sfatului şi încurajărilor lui Johann Fust, un localnic din Mainz de asemenea, a reuşit.
Apoi au tipărit mai întâi sub denumirea de Catholicon un dicţionar, alcătuind totul după liniamentul literelor şi formelor de pe tăblia de lemn; nu puteau tipări însă decât în formele acelea, deoarece literele nu se puteau desprinde sau mişca de pe tăblie, deoarece erau sculptate pe aceasta. După această descoperire au urmat şi altele.
Au descoperit arta de a turna toate literele alfabetului latin. Aceste forme au fost numite matriţe, din care erau turnate mereu litere mari sau mici, fiecare tipar pentru literele potrivite; înainte acestea erau cioplite manual.
Şi într-adevăr, aşa cum am auzit în urmă cu treizeci de ani din gura lui Peter Schoffer von Gernsheim, un cetăţean din Mainz şi ginere al primului inventator al artei (Johann Fust), la începuturile sale arta tipografică a avut de întâmpinat multe greutăţi.
Pe când erau în toiul tipăririi Bibliei, cheltuiseră mai mult de patru mii de guldeni, ajungând cu tipăritura doar până la cel de al treilea cuaternar. Cel amintit mai sus, Schoffer, pe atunci doar ucenic, având o minte isteaţă şi inventivă, s-a gândit la o metodă mai uşoară de a turna literele, aducând astfel această artă la desăvârşirea de astăzi.
Aceştia trei au păstrat o vreme secret felul şi modul acesta de a tipări, până când el a fost răspândit de ucenici, fără ajutorul cărora cei trei bărbaţi nu se descurcau, mai întâi la localnici, iar apoi s-a împrăştiat ca focul la toate naţiunile pământului”.
“1000 de ani. Momente de referință din istoria universală”, Editura Aquila
