Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna

0
269

Muzeu etnograficUna dintre instituţiile cu un rol tot mai pregnant în viaţa spirituală a comunei Rodna este Muzeul Etnografic şi al Mineritului, care prezintă dăinuirea noastră pe aceste meleaguri, viaţa şi activităţile desfăşurate de-a lungul timpului, ale celor “care s-au petrcut că florile şi frunzele anotimpurilor şi care mi-au transmis depozitul sufletului lor” (M. Sadoveanu).

Activitatea de strângere a urmelor trecerii oamenilor pe aceste locuri a fost începuta prin anii 1959-1960 de profesoara Hegedus Terezia Elenă împreuna cu elevii şcolii din Rodna, amenajând totul într-o sală de clasă. Cel care s-a implicat în crearea unui adevărat muzeu a fost Leontin Silvestru Muresianu, atât în calitate de primar, cât şi mai târziu de vicepreşedinte al Consiliului Popular Rodna, dar şi după trecerea la şcoală. Prin amenajarea fostei clădiri a închisorii de la Rodna, s-a putut trece la organizarea materialului adunat Leontin Silvestru Muresianu în secţiile: “Istorie”, “Minerit”, “Florian Porcius”, “Agricultură şi unelte agricole”, “Ceramică”, “Port Popular”, “Casa ţărăneasca”. Aranjarea muzeului a fost terminată în 1973, primind numeroşi vizitatori, localnici, din ţară şi din străinătate. Muresianu a fost sprijinit în adunarea unor obiecte şi aranjarea lor de către profesorul Liviu Păiuş, care a mers pe teren pentru achiziţionarea unor obiecte de muzeu.

Cu timpul s-a dovedit că localul acesta nu corespundea adăpostirii obiectelor din cauza umezelii şi a igrasiei pereţilor şi, în urmă mai multor memorii şi a articolelor din presa judeţeana, s-a hotărât mutarea exponatelor în holul de sus al căminului cultural unde s-au reamenajat secţiile, conform vechii organizări aparţinând profesorului Păiuş, care a preluat muzeul de la Leontin Silvestru Muresianu în anul 1988 când acesta s-a pensionat. Muzeul a fost îmbogăţit cu multe obiecte: partea culturală a muzeului formată din lucrări de artă şi din cărţile autorilor rodneni, obiecte bisericeşti, obiecte de fauna rodneana, precum şi costume populare sau inventar pentru minerit şi obiecte casnice. Trebuie să menţionăm că în anul 1991, prin contribuţia financiară proprie, dr. Alexandru Nascan a achiziţionat de la urmaşii pictorului rodnean, trăitor la Arad, Florian Muresianu, 13 tablouri în ulei şi 64 desene ilustraţii la poeziile lui George Coşbuc, pe care le-a donat muzeului. Profesorul Păiuş a donat materialele iconografice din trei panouri mari, reprezentând aspecte ale mineritului sau cele privind localitatea Rodna.

În anul 2008, începând cu luna iulie, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodnean a intrat în componenţa Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud prin concursul Consiliului Judeţean. A fost numit director al Muzeului profesorul Liviu Păiuş.

În anul 2008, prin Centrul de Afaceri Rodna, aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (şef, inginer Horga Zaharia), s-au alocat 15.000 de lei, iar Primăria Rodna – 5.000 de lei, cu care s-au început lucrările de modernizare şi extindere a spaţiului muzeului. Lucrările au fost continuate în anul 2009 cu 28.000 de lei alocaţi de Primăria Rodna, mai rămânând de executat lucrări mărunte – mai trebuie procurat mobilier, înrămate tablouri, amenajarea şi dotatarea sălii de conferinţe, schimbarea uşilor de la intrare şi a geamurilor de la parter, precum şi alte lucrări mai mărunte. Aceste lucrări vor fi finanţate de Agenţia Româna pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale – şef al Biroului Regional Transilvania Nord-Bucovina fiind inginerul Horga Zaharia – cu circa 20-30.000 de lei. Remarcabil sprijinul dat rodnenilor de Ion Nistor de la Muzeul Grăniceresc Năsăud.

Muzeul dispune de peste 1200 obiecte vechi de minerit dintre care câteva opaiţe ce demonstrează vechimea acestei ocupaţii pe aceste meleaguri, de asemenea, toată gama de perforatoare, de ţăncuşe cu care se dislocă minereul din stânca, dar şi fotografii privind spălătoria de minereu (preparaţia), fotografii reprezetând grupuri de mineri din 1912-20.

Sunt adunate obiecte de mobilier care au aparţinut academicianului Florian Porcius: biroul academicianului, 4 scaune îmbrăcate în piele, reproduceri după tablouri şi alte obiecte de mobilier, precum şi principalele lui lucrări, care au fost reeditate de profesorul Liviu Păiuş în anul 2006.

Privind cealaltă ocupaţie de bază a acestor locuitori, agricultura, muzeul dispune de un plug din lemn (araratul roman), care are numai vârful brăzdarului din fier, unelte agricole vechi şi inventar aparţinând feluritelor meşteşuguri, bunăoară privind asistenta sanitară (câteva obiecte de la prima farmacie înfiinţată în Rodna la 1876), obiecte ceramice, altele pentru stupărit, exploatarea forestieră, vânătoare etc.

Viaţa culturală a acestei localităţi este reprezentată prin tablouri de Florea Guşa, Florian Muresianu, Ioan Florian, Clementina Domide, Mihai Chereches, Ştefănia Vaida şi Maria Lipan. Nu lipsesc din muzeu nici principalele lucrări scrise de autori rodneni: Emil Bălai, Iacob Guşa, Adrian Istrate, Gherasim Solovestru Domide, Aurel Cleja, Leontin Domide, Mircea şi Leontin Muresianu, Liviu Păiuş, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu, Ana Berengea, Dan Popescu, Ion Bureaca, Florin Moldovan.

Anul trecut, s-au primit prin transfer de la Ocolul Silvic Rodna o piele de urs, o piele de lup, o capră neagră împăiata, câteva cranii de animale sălbatice şi câteva trofee de cerb sau căprior.

Cu toate că mai sunt de rezolvat anumite lucrări, muzeul a început să fie vizitat atât de localnici, cât şi de trecători prin Rodna, veche vatră de civilizaţie şi cultura.

 

Sursa  Mesagerul de Bistriţa

[fblike url=”http://jurnalspiritual.eu/muzeul-etnografic-si-al-mineritului-rodna/” style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

[twitter url=”http://jurnalspiritual.eu/muzeul-etnografic-si-al-mineritului-rodna/” style=”horizontal” float=”left”]