Natura este atât de domoală, încât pare că nu lucrează nimic, dar de fapt este atât de neobosită în lucrare, de parcă în seara aceasta se pregătește să moară.
Leneșul a cărui lene este izbitoare seamănă cumva cu natura, însă de fapt este cu totul deosebit de ea.
Iar grăbitul a cărui grabă este izbitoare seamănă cumva cu natura, însă de fapt este deosebit de ea.
„Grăbește-te încet!” au spus cei din vechime, și prin aceasta, negreșit, doreau să-i învețe pe oameni obiceiul grabei încete.
Graba naturii este ascunsă, iar încetineala ei este vădită. Nu se vede cum crește iarba – până și copiii neînvățai se mânie din pricina neputinței naturii -, dar natura lucrează zi și noapte ca iarba să crească tot mai mare.
Oamenii nu trebuie să bage de seamă zi de zi că tu crești sufletește; nu te îngriji de aceasta; dar trebuie tu să simți, lăuntric, că crești tot mai mare.
Măsura lui Dumnezeu este mai subțire și mai dreaptă decât măsura omenească. Când oamenii măsoară cu bâta, Dumnezeu măsoară cu firul de mătase.
Sfântul Nicolae Velimirovici Episcopul Ohridei şi Jicei, “Gânduri despre bine şi rău”, Editura Predania, Bucureşti, 2009
