Părintele Cleopa – Cum citim în Sfânta Scriptură

0
189

Cine vrea să se mântuiască, cu întrebarea să călătorească. La un copil de clasa întâi, dacă i s-ar preda un lucru de academie, ce ştie acela? El de-abia învaţă câteva cuvinte: uşă, ac, rac şi cutare. De-abia învaţă cum să facă un cârlig, să scrie litera a, b, c şi dacă-i spui lucruri mari nu înţelege nimic. Aşa şi în Sfânta Scriptură. Dacă mă apuc să spun lucruri adânci din Sfânta Scriptură, ori adormiţi cu toţii, ori plecaţi. Vă plictisesc, pentru că vă dau vouă hrană prea tare.

Nu auziţi ce spune Apostolul Pavel? Cât aţi fost prunci în Domnul nostru Iisus Hristos, v-am hrănit cu laptele cel cuvântător al Evangheliei, că nu eraţi în stare să mâncaţi hrană vârtoasă. Aşa se întâmplă în Scriptură. Sunt cuvinte tari şi hrană tare în Scriptură, pentru cei desăvârşiţi, nu pentru poporul de la ţară. Dacă unui copil care suge de la pieptul mamei lui, i-aş da să mănânce carne, îl hrănesc sau îl omor? Îl omor. De ce? Pentru că are dinţi de lapte, moi. Aşa păţeşte cel ce se bagă în Sfânta Scriptură cu dinţii înţelegerii de lapte. De aceea spune Sfântul Grigorie de Nyssa: „Nu spargeţi oasele Scripturii, având dinţii înţelegerii voastre de lapte, ca să nu pieriţi”.

Deci Sfânta Scriptură este aşa cum ai merge mata pe o câmpie şi găseşti o fântână cu ciutură. Şi dacă eşti însetat, doar n-o să bei toată fântâna, când ţi-e sete. Dar ce faci? Din fântână scoţi apă cu ciutura, din ciutură pui în căldare, din căldare în cană şi din cană pui în pahar. Din pahar bei cât îţi trebuie şi fântâna rămâne curată şi tu ţi-ai potolit setea.

Aşa să faci şi cu citirea Sfintei Scripturi. De aici s-au făcut sectele. S-au băgat în Sfânta Scriptură după capul lor. Sfânta Scriptură este foarte adâncă şi cine o citeşte fără tălmaci, fără să ştie cum o explică Sfinţii Părinţi, se prăpădeşte. Dar nu-i de vină Sfânta Scriptură – căci apa este cuvântul lui Dumnezeu −, e de vină omul care se bagă în Sfânta Scriptură nepregătit şi fără să înţeleagă lucrurile.

Nu vă luaţi după sectari, care răstălmăcesc Scriptura, că vă prăpădiţi. Auzi ce spune Sfântul Apostol Petru despre scrierile Sfântului Apostol Pavel: În toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi ne întăriţi le răstălmăcesc, ca şi celelalte Scripturi, spre a lor pierzare.

Vă dau un exemplu: Ridicat-ai de la mare caii Tăi, tulburând ape multe. Tu acolo crezi că este vorba de mare şi de cai şi de ape. Când colo, marea-i toată lumea, caii sunt apostolii care au alergat să predice în toată lumea cuvântul lui Dumnezeu, apele multe sunt toate popoarele păgâne, care au fost tulburate de predicarea Evangheliei şi de dărâmarea capiştilor idoleşti. Iată cum se citeşte în Sfânta Scriptură şi cum înţelegem noi.

Nu poate un copil mic să ştie cele preaînalte. Aşa şi omul care-i simplu, de la ţară. Te duci şi-i arăţi acolo: „Nu te închina la icoane, că este chip cioplit”. Dar ce legătură are idolul cu sfintele icoane? La porunca a doua din Decalog zice: Să nu-ţi faci ţie chip cioplit, nici asemănarea vreunui lucru din câte sunt în cer sus, pe pământ jos, în apă şi sub pământ. Să nu te închini lor, nici să le slujeşti. Aici de idoli vorbeşte. Porunca a doua. Dar dă câteva file mai înainte, la Facere şi la Ieşire, şi-ţi spune acolo: Şi a spus Dumnezeu lui Moise, să facă cortul mărturie cioplit din lemn de salcâm; şi să facă sicriul Legii Domnului, îmbrăcat cu aur şi doi heruvimi de aur deasupra lui, şi să se facă perdeaua care stă înaintea sfintelor, de in mohorât răsucit, cu heruvimi cusuţi şi cutare.

Uite, acolo în Decalog spune Dumnezeu să nu faci chip cioplit şi dincoace spune să faci chip cioplit: Vei face doi heruvimi de măslin, de şase coţi înălţime şi vei face chipuri de heruvimi. Icoane, nu?

Iată, Dumnezeu acolo se pare că spune să nu faci icoane, dincoace spune să faci icoane. Şi un sectar te duce pe tine, care nu ştii, şi-ţi arată numai acolo, dar dincoace nu-ţi arată. Şi tot Dumnezeu a spus să facă icoane. Nu-i prost sectarul să-ţi arate şi arma care-i împotriva lui.

De aceea vă spun să vă ţineţi de post şi de Biserică! Sfântul şi dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul spune aşa: „Dacă citim noi în Sfânta Scriptură şi ajugem la un loc unde nu înţelegem, să nu o luăm după mintea noastră şi să zicem că aici este un loc răzvrătit sau nedrept. Să-i spui dracului acestuia, al iscodirii, care te duce la erezie şi la sectarism: „Ia ascultă, diavole! Ce-mi spui tu mie, că aici în Sfânta Scriptură este ceva nedrept? Eu am auzit pe Duhul Sfânt, Care spune aşa: Credincios este Domnul întru toate cuvintele Sale, şi cuvios întru toate lucrurile Sale”.

Deci clar că Dumnezeu este credincios întru cuvintele Sale. Dacă îţi mai pune la îndoială cutare lucru din Scriptură, zi către demonul acesta: „Ia ascultă, diavole – să-i spui în gând −, eu am auzit pe Duhul Sfânt zicând aşa: Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint cu foc lămurit, şi ispitit şi curăţit de şapte ori. Ai auzit cuvintele Domnului? Sunt cuvinte curate; argint cu foc lămurit, şi ispitit de şapte ori. Deci clar!”

Deci asta am vrut să vă spun, pentru că daţi de sectari. Să nu vă luaţi după ei. Aveţi păstori; aveţi biserica voastră istorică de sute de ani acolo. Biserica noastră-i de două mii de ani, iar sectele astea ştiţi cum au apărut? Ca ciupercile după ploaie; ca neghina prin grâu. Nişte buruieni crescute la umbra Bisericii.

Aceştia sunt cei de care spune Mântuitorul în Evanghelie: În vremea de apoi mulţi prooroci mincinoşi se vor arăta şi pe mulţi vor înşela. Sectarii schimbă adevărul Scripturii şi sucesc înţelesul Scripturii după capul lor, se rătăcesc şi ei şi rătăcesc şi pe cei care îi ascultă.

Deci acesta mi-a fost scopul cuvântului de astăzi, să nu daţi crezării cuvintelor sectarilor, cum zice şi Sfântul Ioan Evanghelistul: Fiilor, nu daţi crezare oricărui duh. Cercaţi, că nu toate duhurile sunt de la Dumnezeu. Cine te învaţă să nu te închini la sfintele icoane, sau să nu asculţi de preoţi, sau să nu mergi la biserică, sau să nu faci Sfânta Cruce, sau să nu te închini la Sfintele Moaşte, sau să nu ţii Duminica, sau altceva rău de te învaţă, fugi de el că acela-i pecetluit de Antihrist.

“Ne vorbeşte Părintele Cleopa” – Volumul 3, prin osteneala Prea Cuviosului Archimandrit Ioanichie Bălan