De ne vom păzi inima cu toată străjuirea şi cu rugăciune, ea va deveni izvor al vieţii (Proverbe 4, 23); iar de nu vom avea grija cea sfântă de a o păzi prin trezvie şi rugăciune neîncetată, ea va deveni spurcată şi izvor al morţii (Marcu 7, 21, 23; Evrei 3, 10). De aceea, dumnezeieştii Părinţi ne învaţă să punem gândul străjer “la poarta inimii”, ca să privească gândurile hoţeşti care vin şi să asculte ce zic şi ce fac ucigaşele şi care este chipul făurit şi înălţat de diavolii care încearcă să amăgească mintea prin năluciri (Sfântul Isihie, Filocalia, voi. 4, p. 43). Tot acest părinte al pustiului ne învaţă, zicând: “Am spus din experienţă că este cu adevărat un mare bine ca, cel ce voieşte să-şi curăţească inima sa, să cheme necontenit pe Domnul Iisus împotriva vrăjmaşilor spirituali (lbidem, cap. 62, p. 57).
Ispitirea din afară se face prin patimile ce intră în sufletul nostru prin cele cinci simţuri, sau, cum se mai numesc, ferestrele sufletului, despre care marele prooroc Ieremia, adevereşte, zicând: S-a suit moartea prin ferestrele noastre (Ieremia 9, 20). Aceste cinci simţiri ale noastre sunt cele cinci perechi de boi pe care mereu le încercăm prin robia pătimaşă pe care o avem faţă de ele şi aşa voim să mergem la Cina Marelui împărat (Luca 14, 19). Cele cinci simţuri sunt cinci şipote fireşti ale noastre, prin care dracii toarnă în sufletul nostru tot felul de patimi şi răutăţi. De aceea, ne trebuie în toată vremea multă trezvie şi rugăciune neîncetată în inimă, spre a putea opri păcatele ce vin prin ele şi spre a ne curăţi prin mila şi darul lui Dumnezeu, Care, dacă Îl vom chema cu durere de inimă în toată vremea şi îl vom iubi pe El mai presus de orice zidire, ne va ajuta totdeauna.
În încheierea acestei predici, vă rog cu smerenie, să aveţi milă de mine păcătosul şi să mă ajutaţi cu sfintele voastre rugăciuni, ca şi eu, cel cu totul leneş şi fără de grijă la cele spre mântuire, să mă ruşinez de cuvintele pe care vi le-am spus în legătură cu ispitirea din cele opt părţi şi aşa să mă trezesc şi eu pentru a fi veghetor şi stăruitor în a chema numele Domnului spre mântuire. AMIN!
Urcuş spre înviere, Arhimandrit Cleopa Ilie
Jurnal Spiritual
