Peştera Gheţarul de la Scărişoara este subiectul unui nou studiu de cercetare

0
134

Scarisoara1-cercetare1Inegalabilul Gheţar Scărişoara oferă teme deosebite de cercetare. De curând s-a efectuat o cercetare reprezentând dozarea radonului în această peşteră. Practic s-au instalat diverşi senzori pentru dozarea radonului în această peşteră. Asociaţia Speologică Sfinx a oferit sprijin tehnic pentru acces în Rezervaţia Mare a acestei peşteri.

Dificultatea realizării de cercetări în rezervaţiile Ghețarului Scărişoara, constă în faptul ca ele se află la peste 60 m adâncime. Accesul până acolo se face numai pe coardă, şi cu destul de mult efort fizic.

„Peşterile reprezintă un teren extraordinar de cercetare. De curând între Facultatea de Biologie şi Geologie şi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UniversităţiiScarisoara1-cercetare3 Babeş Bolyai a început o colaborare care vizează studiul concentraţiilor de Radon în Scarisoara1- cercetare3câteva peşteri din România. Radonul este un element radioactiv care se formează prin dezintegrarea radioactivă a elementelor din seria Uraniului, elemente care se găsesc din belşug în rocile vulcanice în primul rând, roci care apar în zonele cu peşteri, în jurul peşterilor, la adâncime, iar pe reţeaua de fisuri, radonul care este un gaz incolor, inodor, se ridica şi în spaţiile închise se acumulează.

Ca urmare pentru speologi, care intră şi ies, nu este un mare pericol, însă acolo unde avem de a face cu peşteri turistice, unde personalul administrativ, ghizii şi alţii care intră şi petrec mai multe ore în interiorul peşterii, prezenţa radonului într-o concentraţie ridicată poate să aibă un efect nociv, şi rezultatul cel mai nociv ar reprezenta dezvoltarea în timp a cancerului la plămâni. Până să ajungem acolo trebuie să ştim cam care este concentraţia, iar pentru aceasta în cadrul acestei colaborări am selectat 7 peşteri din România, am selectat peşteri turistice, peşteri neturistice, am selectat peşteri orizontale cu ventilatie bidirecţională sau unidirecţională, am selectat peşteri descendente precum Izvorul Tăuşoarelor, Gheţarul Scărişoara, acolo unde de la suprafaţă trebuie să cobori o sută, două sute, sau trei sute de metri, şi unde te apropii de sursa prin care radonul ajunge în peşteră.

Aceşti senzori pe care îi montăm, sunt de dimensiunea unei cutiuţe de film, ele sunt lăsate în interiorul peşterii în diverse puncte, la diverse distanţe şi adâncimi, în sezon estival şi în sezonul de iarnă. Se bănuieşte că între sezonul de vara şi sezonul de iarnă ar putea să existe diferenţe în ceea ce priveşte acumularea, şi aceasta se poate datora şi procesului în sine de ridicare din adânc, şi de acumulare în spaţiul închis al peşterii, dar şi datorită sistemului de ventilaţie al peşterii.

Scarisoara1-cercetare4Aşa cum menţionam am ales 7 peşteri. Ele sunt în partea central-vestică a României, din Munţii Rodnei, Munţii Pădurea Craiului, Munţii Bihor, avem o peşteră în zona Văii Cernei şi Peştera Muierii.

În fiecare din acestea am lăsat între 5 şi 10 senzori pentru radon, care urmează să-i recuperăm, să developăm filmul care este în aceste cutiuţe ca să vedem care este concentraţia.

 

Pe plan european, concentraţiile care sunt admisibile, în spaţii închise, şi aici nu ne referim strict la peşteri pentru că ceea ce a interesat mai mult au fost măsurătorile în clădiri în care oamenii lucrează, în zone care sunt cunoscute, în regiuni în care se ştie că rocile vulcanice şi celelalte tipuri de roci care aflorează la suprafaţă sau în adâncime, au conţinuturi ridicate de uraniu şi alte elemente radioactive, şi atunci în aceste clădiri, şi în aceste spaţii s-au făcut măsuratori sistematice. Concentraţia care spuneam că este nedăunătoare, până la care se consideră că personalul este în afara oricarui pericol este undeva la nivelul de 800 de Bequerel pe metru cub. Urmeză să vedem dupa ce am developat aceste filme cam pe unde ne situăm în peşterile noastre.

În câteva peşteri turistice cum este „Carlsbad” în New Mexico în Statele Unite, cum sunt o serie de peșteri turistice din Franţa, din Cehia, sau din Ungaria, s-au făcut astfel de măsurători, şi s-a ajuns la concluzia că în anumite sectoare ale peşterii, turistice fiind, concentraţia depăşea de doua, trei, patru sau chiar cinci ori această barieră de 800 de Bequerel pe metru cub.

În astfel de condiţii administraţia peşterii trebuie să ia nişte decizii foarte clare, şi ghidul nu are voie să intre mai mult de două ori pe zi, nu are voie să stea mai mult în subteran de o oră, şi o Scarisoara1-cercetare5serie de alte condiţii astfel încat personalul să nu fie expus unei doze care să-i afecteze în timp sănătatea”, ne-a declarat prof. dr. Bogdan Petroniu Onac, de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş Bolyai Cluj-Napoca.

„Având în vedere că sunt în ultimul an şi trebuie să-mi pregătesc lucrarea de licenţă, am mai lucrat cu domnul Onac, am mai colaborat pentru diverse congrese internaţionale şi naţionale, am ajuns la concluzia, din discuţie în discuţie, luând parte şi dl Cosma de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, am ajuns la concluzia că am putea să facem un studiu despre Radon, în peşteri, fiind primul studiu de acest gen din România.

S-au mai facut câteva studii în spaţii închise, dar înspecial în locuinţe. Deci este primul studiu care are  loc în peşteri. Am hotărât să luăm 7 peşteri, de pe teritoriul României, pentru a avea o distribuţie cât de cât uniformă, să cuprindem un areal cât mai mare posibil, printre care se numără şi Scărişoara. Am montat în jur de 7-8 senzori pentru a înregistra cantitatea de radon din interiorul peşterii în vederea depistării cam care ar fi sursa de radon, care ar fi legătura dintre ventilaţia peşterii şi cantitatea înregistrată de senzorii noștri, şi bineînţeles dacă tectonica şi rocile din jur pot influenţa această cantitate.

Scarisoara1-cercetare7După ce vom avea rezultatele, vom face şi un studiu în cea ce priveşte modul în care ar putea afecta această cantitate sănătatea ghizilor.

În cazul Scărișoara nu cred că va fi nevoie pentru că senzorii au fost instalaţi undeva în Rezervaţia Mare, care este accesată doar în scopuri ştiinţifice.

În legătură cu rezultatele, am primit o invitaţie pentru un viitor congres care va fi în anul 2014. Sperăm să publicăm şi un articol într-o revistă de specialitate”, ne-a declarat Monica Călugăr – studentă în anul IV la Facultatetea de Geologie şi Biologie, la specialitatea Inginerie Geologică – Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.

 Sursa Monitorul de Alba