Mănăstirea Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu între anii 1858 – 1861. Lucrarea de executare a picturii interioare a bisericii i-a fost încredinţată pictorului de către Maica Stareţă a Mănăstirii Agapia, Tavefta Ursache. Aceasta a văzut o icoană mare cu Maica Domnului pictată de Grigorescu, icoana pe care o regăsim şi astăzi în muzeul mănăstirii şi astfel s-a convins de talentul pictorului.
Deşi avea doar 20 de ani Nicolae Grigorescu a început să picteze interiorul bisericii.
Nicolae Grigorescu reuşeşte cu puterile şi talentul său să făurească la Agapia o operă nemuritoare de mare valoare. El îmbina cu succes tradiţia bizantină cu stilul neoclasic şi cu arta populară românească, creată de geniul sau artistic.
În portretele sfinţilor, Grigorescu foloseşte ca modele preoţi slujitori ai mănăstirii, călugăriţe, ţărani; copii sau diverse persoane aflate în trecere prin mănăstirea Agapia. Astfel, acesta reuşeşte să picteze icoanele din catapeteasma, tablourile şi compoziţiile murale într-o manieră realistă, în care realitatea este redată cu mare precizie şi talent artistic. Se poate observa vivacitatea chipurilor şi a coloritului, mişcările pline de graţie, de omenesc şi de dinamism.
În interiorul bisericii putem admira unele compoziţii originale. Ele dovedesc că Grigorescu a căutat să impună o concepţie nouă, personală, realizând la Agapia „un stil românesc al picturii religioase”. Amintim: Drumul Crucii, Ruga în grădina Ghetsimani; Punerea Mântuitorului în mormânt; Cina cea de Taină; Tobie părăsit de înger; Intrarea Mântuitorului în Ierusalim; Sfântă Fecioară Maria cu Pruncul Isus; Crucea cu Mântuitorul răstignit, etc. Printre icoanele cu prorocii mari se remarcă chipul tineresc şi plin de graţie al profetului Daniil. In aceasta icoana pictorul îşi imortalizează chipul lui din tinereţe, lăsându-ne astfel un autoportret anonim.
Din întregul ansamblul de picturi de la mănăstirea Agapia, lucrarea cu cea mai mare valoare artistică o reprezintă Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în braţe. Având drept model o ţărancă din satul Filioara, pictorul reuşeşte să redea chipul românesc al Maicii Domnului cu trăsăturile şi atitudinea de mamă ţărancă din Moldova.
Sursa Viziteazaneamt.ro
