Un preot misionar făcea cunoscut pe Domnul Hristos, copiilor de negri din Africa.
Într-una din zile, vorbindu-le despre luda, le-a zis: ,,Copiii mei, dacă Iuda, după ce L-a vândut pe Domnul, s-ar fi căit, Domnul l-ar fi iertat, şi el nu s-ar fi spânzurat. Aşa de mare este iubirea lui Hristos’’
Printre copii era unul care, mai osebit, înţelegea propovăduirea preotului – şi iubea din ce în ce mai tare pe Iisus.
A doua zi, după ce le-a povestit despre Iuda, preotul i-a întrebat:
,,Spuneţi-mi, voi aţi fi făcut ca Iuda sau aţi fi cerut iertare lui Iisus?’’
Toţi tăcură. Copilul cel ales, a zis cu îndrăzneală:
,,Eu, părinte, aş fi făcut ca Iuda…’’
,,Preotul rămase surprins şi mâhnit.
Zise: ,,Cum? Te-ai fi spânzurat şi tu?’’
,,Da’’ răspunse, aproape lăcrimând, copilul.
Preotul nu mai înţelegea nimic.
Atunci copilul, lăsând să-i curgă lacrimile, zise:
,,Da, m-aş fi spânzurat, dar nu de copac… ci… de gâtul lui Iisus cu braţele mele… ca să mă ierte.’’
Preotul plânse şi el.
Sursa: Al. Lascarov – Moldovanu, Viaţa creştină în pilde
Jurnal Spiritual [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”] [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]
