Un creştin a venit la avva Teofil şi i-a spus:
– Avva, mă tem foarte tare de pedeapsa lui Dumnezeu, deoarece mă văd plin de tot felul de păcate.
Atunci avva Teofil i-a spus:
– Ia o piatră şi o aruncă în mare. Creştinul a luat piatra şi a aruncat-o.
– Unde este piatra? O mai vezi? zise avva Teofil.
Creştinul a spus:
– Nu.
Avva Teofil i-a răspuns:
– Piatra reprezintă păcatele omului, marea reprezintă dragostea nemăsurată a lui Dumnezeu faţă de noi. În momentul în care omul face pocăinţă faţă de păcatele sale, Dumnezeu îl iartă şi-i acoperă păcatele precum marea a acoperit piatra aruncată de tine.
Creştinul adevărat trebuie să trăiască în pocăinţă. Pocăinţa deschide porţile iubirii lui Dumnezeu.
“Pilde creștin-ortodoxe”, Preot prof. Ioan Horia Ranga, Editura Universităţii Transilvania din Braşov 2009