Rugăciunea credinței

0
90

credinta„Adevăr vă grăiesc: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici acolo! , și se va muta și nimic nu va fi nouă cu neputință”. (Matei 17, 20)

„Ilie era un om asemănător cu noi la fire” (Iacov 5, 17), dar, în urma rugăciunii sale, „cerul a dat ploaie și pământul și-a odrăslit roada sa” (Iacov 5, 18). Această rugăciune fierbinte, necurmată, perseverența în rugăciune, sunt un model pentru noi. Nimeni nu are dreptul să spună că nu știe să se roage.

„Ilie era un om asemănător cu noi la fire”, curajul său l-am putea avea și noi, credința, tăria, nădejdea nezdruncinată pot deveni și însușiri ale noastre. Cel mai firav și mai neputincios dintre noi, cel mai neluat în seamă se poate aprinde de neclintită credință și, având în sine acest dar neprețuit, va putea mișca munții din loc și atinge cele de neatins.

Să ne rugăm și noi, cu toată smerenia, cu acea putere cu care „se ia cu asalt” Împărăția cerurilor, „iar cei ce dau asaltul o cuceresc” (Matei 11, 12). Să fim statornici în rugăciune, până când se vor mișca deasupra noastră norii și va începe să se reverse ploaia harului asupra pământului inimii noastre, pârjolit de secetă. Asemeni unui întreg ținut lovit de calamitate, sărmana inimă omenească se poate preface într-un pământ secetos, neroditor, supus pieirii. Dar cerul a dat ploaie și pământul a odrăslit roada sa, când un om „asemănător cu noi la fire” a venit înaintea Domnului, arzând de iubire și credință, cerând, neostoit, să i se îndeplinească rugăciunea.

Să ținem minte aceasta: să ne rugăm întocmai ca Ilie. Răspunsul la rugăciunea stăruitoare va fi că inima cea mai împietrită, cel mai arid și mai neroditor pământ, udat de sus cu ploaia harului, va renaște la o viață și va da rod însutit.

„Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu” – Ed. Cartea Ortodoxă

Jurnal Spiritual

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here