Ce înseamnă să „crezi” în Hristos?
Spre a răspunde întrebării, filosoful danez Kierkegaard foloseşte exemplul unui biet înotător ce vrea mai curând să atingă fundul apei cu degetul mare de la picior decât să se avânte în apă.
Dar nu e cu adevărat un înotător până ce nu se încumetă în larg. Imaginează-ţi că te-ai afla întins peste 70.000 de stânjeni de apă, lăsându-te în voia forţei de plutire a mării – la fel este şi cu credinţa.
Kierkegaard numeşte aceasta „saltul credinţei”.
Pentru ca saltul credinţei să aibă loc, omul trebuie mai întâi să ajungă la conştientizarea vremelniciei, neputinţei, goliciunii şi singurătăţii sale. Lucrul acesta se poate întâmpla celor care trăiesc în păcat, vinovăţie, ratare, alcoolism, boală, nesiguranţă, disperare. Dintr-o dată omul îşi dă seama că nu poate ţine vârful piciorului pe fundul mării, că trebuie să facă „saltul credinţei”, că trebuie să se încreadă în forţa de plutire a mării.
Şi când face acest lucru încearcă slăvita libertate a aruncării peste 70.000 de stânjeni de apă, ştiind că e susţinut nu de vârful piciorului, ci de către Dumnezeu.
Vitamine duhovnicești pentru întărirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc, Anthony M. Coniaris




















