Scrisoare deschisă de la oamenii de știință din lume către toate guvernele

0
139

Scrisoare deschisă de la oamenii de știință din lume către toate guvernele cu privire la organismele modificate genetic (OMG)scrisoare deschisa

• Oamenii de știință sunt extrem de preocupați cu privire la pericolele pe care le prezintă OMG pentru biodiversitate, siguranța alimentară, sănătatea oamenilor și a animalelor.

• Ei se opun culturilor modificate genetic, care vor intensifica monopolul corporatist, vor exacerba inegalitatea și vor împiedica trecerea la agricultura durabilă, singura care poate asigura securitatea alimentară și sănătatea în întreaga lume.

• Ei fac apel la interzicerea brevetelor de forme de viață și a proceselor vii care amenință securitatea alimentară și încalcă drepturile fundamentale și demnitatea omului.

• Ei doresc mai mult sprijin pentru cercetarea și dezvoltarea agriculturii non-profit, care este durabilă și de care pot beneficia agricultorii din toată lumea.

Versiunile anterioare ale acestei scrisori au fost trimise mai multor guverne și forumuri internaționale, inclusiv:

• Conferința ”Organizației Mondiale a Comerțului” de la Seattle (30 noiembrie – 2 decembrie, 1999)

• Reuniunea ONU Protocolul pentru Biosecuritate de la Montreal (24-28 ianuarie 2000)

• Conferința Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă privind agricultura durabilă în New York (24 mai- 5 aprilie 2000)

• Conferința Convenției ONU privind Diversitatea Biologică în Nairobi (16-24 mai 2000)

• Congresul Statelor Unite (29 iunie, 2000)

Semnată de 828 de oameni de știință din 84 de țări diferite, dintre care:

Dr. David Bellamy, biolog și publicist, Londra, Marea Britanie

Prof. Liebe Cavalieri, ecologist, matematician, Univ. Minnesota, SUA

Dr. Thomas S. Cox, genetician, India

Dr. Tewolde Egziabher, purtător de cuvânt pentru Regiunea Africană, Etiopia

Dr. David Ehrenfeld, biolog, ecologist, Rutgers University, SUA

Dr. Vladimir Zajac, oncolog, genetician, Institututul de cercetare a Cancerului, Rep. Cehă
Dr. Brian Hursey, ex FAO Senior Officer pentru boli transmise prin vectori, Marea Britanie

Prof. Ruth Hubbard, genetician, Harvard University, SUA

Prof. Jonathan King, biolog molecular, MIT, Cambridge, SUA

Prof. Gilles-Eric Seralini, Laboratoire de Biochimie & Moleculaire, Univ. Caen, France

Dr. David Suzuki, genetician, Fundația David Suzuki, Univ. British Columbia, Canada

Dr. Vandana Shiva, fizician, ecologist, India

Dr. George Woodwell, director Woods Hole Research Center, SUA

Prof. Oscar B. Zamora, agronom, U. Philippines, Los Banos, Filipine

Scrisoare deschisă de la oamenii de știință din lume către toate guvernele

Rezumat

Noi, oamenii de știintă subsemnați, facem apel pentru suspendarea imediată a tuturor culturilor și produselor modificate genetic (MG), atât ân scop comercial și a studiilor pe teren deschis, de cel puțin 5 ani; pentru revocarea și interzicerea brevete pe procesele, organismele, semințele, celulele si genele vii; pentru o anchetă publică completă în viitor asupra agriculturii și securității alimentare pentru toți.

Brevetele pe forme de viață și procese vii ar trebui să fie interzise, deoarece acestea amenință securitatea alimentară, încalcă drepturile fundamentale și demnitatea omului, compromit asistența medicală, împiedică cercetarea medicală și științifică și sunt împotriva bunăstării animalelor. Formele de viață, cum ar fi organismele, semințele, celulele și genele sunt descoperiri și, prin urmare, nu sunt brevetabile. Tehnicile actuale de MG care exploatează procesele de viață nu sunt fiabile, sunt incontrolabile și imprevizibile și nu se califică drept invenții. Mai mult, aceste tehnici sunt în mod inerent nesigure, așa cum sunt multe organisme și produse modificate genetic.

Culturile modificate genetic nu oferă beneficii pentru agricultori și consumatori. În schimb, datorită acestora au fost identificate mai multe probleme, inclusiv producție forțată, creșterea gradului de utilizare a erbicidelor, rezultate neregulate și profit slab pentru agricultori. Culturile modificate genetic intensifică, de asemenea monopolul firmelor asupra alimentelor, fapt care duce la sărăcirea agricultorilor și împiedică trecerea la o agricultură durabilă, care poate garanta securitatea alimentară și sănătatea în întreaga lume.

Pericolele pe care OMG le reprezintă pentru biodiversitate și sănătatea oamenilor și animalelor sunt acum recunoscute de către surse din Marea Britanie și Guvernul SUA. Consecințe deosebit de grave sunt asociate cu potențialul de transfer orizontal de gene. Acestea includ creșterea rezistenței la antibiotice a genelor marker, fapt care duce la boli infectioase netratabile, generează viruși si bacterii noi, cauzează boli și mutații nocive care pot duce la cancer.

În Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea, negociat în Montreal în ianuarie 2000, mai mult de 130 de guverne s-au angajat să pună în aplicare principiul precauției și să se asigure că legislația referitoare la biosecuritate la nivel național și internațional prevalează asupra comerțului și a acordurilor financiare de la Organizația Mondială a Comerțului. De asemenea, delegații la Conferința Comisiei Codex Alimentarius din Chiba Japonia, în martie 2000, au fost de acord să elaboreze proceduri stricte de reglementare pentru alimentele modificate genetic care includ pre-evaluarea de piață, monitorizarea pe termen lung a efectelor asupra sănătpții, teste pentru stabilitatea genetică, toxine, alergeni și alte efecte nedorite. Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea a fost semnat de 68 de guverne în Nairobi în luna mai, 2000.

Studii succesive au dovedit productivitatea și beneficiile sociale și de mediu ale agriculturii ecologice, organice, atât în Nord cât și în Sud. Ele oferă singurul mod practic de a reface terenurile agricole degradate prin practici agronomice convenționale și de a ajuta micii fermieri în combaterea sărăciei și a foametei. Dovezile din Nord și din Sud arată că gospodăriile mici sunt mai productive, mai eficiente și contribuie mai mult la dezvoltarea economică decât întreprinderile agricole mari. De asemenea, micii fermieri au tendința de a fi mai buni administratori ai resurselor naturale, biodiversității, pentru conservarea și protejarea producției agricole. Cuba a răspuns la criza economică, precipitată de destrămarea blocului sovietic în 1989 prin convertirea monoculturii convenționale, la scară largă, cu agricultura ecologică și ferme semi-organice mici, dublând astfel producția de alimente cu jumătate din eforturile anterioare.

Cerem Congresului SUA să respingă culturile modificate genetic, deoarece sunt periculoase și contrare interesului agricultorilor și să sprijine cercetarea și dezvoltarea de metode agricole durabile, de care pot beneficia cu adevărat agricultorii din toată lumea.

Este din ce în ce mai clar că, culturile actuale modificate genetic nu sunt nici necesare, nici benefice. Ele sunt o diversiune periculoasă care împiedică trecerea la practici agricole durabile, care pot asigura securitatea alimentară și sănătatea în întreaga lume.

Conform programului alimentar al ONU, există hrană aproape de două ori mai multă pentru a hrăni toată lumea. În timp ce populația lumii a crescut cu 90% în ultimii 40 de ani, cantitatea de alimente pe cap de locuitor a crescut cu 25%, dar un miliard de oameni suferă de foame. Un nou raport FAO confirmă că va fi hrană suficientă sau mai mult decât suficientă pentru a satisface cererile globale fără a lua în considerare vreun randament crescut care ar putea rezulta din culturile modificate genetic până în anul 2030. Creșterea monopolului firmelor de operare în economia globalizată este cauza care determină ca cei săraci să devină mai săraci și mai înfometați. Agricultorii din întreaga lume au ajuns la sărăcie din aceleași motive. Între 1993 și 1997, numărul de ferme de dimensiuni medii din SUA a scăzut la 74,440, iar fermierii acum primesc sub costul mediu de producție pentru produsele lor. Populația ocupată în agricultură, din Franța și Germania, a scăzut cu 50% din 1978. În Marea Britanie s-au pierdut 20.000 de locuri de muncă în agricultură în numai anul trecut, iar prim-ministrul a anunțat un pachet de ajutor de 200 milioane lire sterline pentru agricultori. Patru companii controlau 85% din comerțul mondial cu cereale la sfârșitul anului 1999. Fuziunile și achizițiile continuă.

Noile brevete pentru semințe intensifică monopolul companiilor prin împiedicarea agricultorilor să economisească și să replanteze semințe, lucru pe care îl fac majoritatea agricultorilor din țările sărace. Cu scopul de a proteja brevetele lor, firmele continuă să dezvolte tehnologii ”terminator”, astfel încât semințele tratate nu germinează, în ciuda opoziției la nivel mondial din partea agricultorilor și a societății civile în general.

Ingineria genetică introduce noi gene și combinații noi de material genetic construit în laborator în culturi, animale și microorganism . Construcțiile artificiale sunt derivate din materialul genetic al virusurilor patogeni și ai altor paraziți genetici, precum bacteriile și alte organisme și includ gene care codifică rezistența la antibiotice. Construcțiile sunt concepute pentru a sparge barierele între specii și pentru a depăși mecanismele care împiedică materialul genetic străin să intre în genom. Cele mai multe dintre ele nu au existat niciodată în natură, în cursul a miliarde de ani de evoluție.

Aceste construcții sunt introduse în celule prin metode invazive care conduc la inserarea aleatorie a genelor străine în genom (totalitatea materialului genetic al unei celule sau organism). Acest lucru dă naștere la efecte imprevizibile, aleatorii, inclusiv anomalii la animale, toxine neașteptate și alergeni în culturi alimentare.

Asociația Medicală Britanică, în raportul său intermediar (publicat în mai, 1999), a solicitat un moratoriu asupra lansărilor de OMG, cerând cercetări suplimentare privind apariția de alergii noi, răspândirea de gene rezistente la antibiotice și efectele ADN-ului transgenic.

Abordările agro-ecologice sunt foarte promințătoare pentru agricultura durabilă în țările în curs de dezvoltare, prin combinarea cunoștințelor de agricultură locală cu tehnici adaptate la condițiile locale și cunoștințe științifice occidentale contemporane. Randamentele s-au dublat și triplat și sunt încă în creștere. Se estimeaza că 12.5 milioane de hectare din lumea întreagă sunt deja cultivate cu succes în acest mod. Este o metodă ecologică și la prețuri accesibile pentru micii fermieri. Se recuperează terenurile agricole marginalizate prin agricultura intensivă convențională. Este singurul mod practic de restabilire a terenurilor agricole degradate prin practici agronomice convenționale.

Facem apel la toate guvernele să respingă culturile modificate genetic pe motiv că acestea sunt atât periculoase, cât și contrare utilizării ecologice durabile a resurselor. În schimb, acestea ar trebui să sprijine cercetarea și dezvoltarea de metode agricole durabile, de care pot beneficia cu adevărat agricultorii din întreaga lume.

Sursa: i-sis.org.uk/list.php

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here