Urmare de AICI
Un guru ţinea o predică unui grup de tineri discipoli. Aceştia l-au rugat să le dezvăluie mantra sacră cu ajutorul căreia morţii pot fi readuşi la viaţă.
– Ce vreţi să faceţi cu o tehnică atât de periculoasă ca aceasta?, i-a întrebat bătrânul.
– Nimic, i-au răspuns acei tineri discipoli, dar ne-ar ajuta să ne întărim credinţa.
– Cunoaşterea prematură este foarte periculoasă, copiii mei, le-a spus guru.
– Când poate fi considerată o cunoaştere prematură?, l-au întrebat ei.
– Atunci când conferă putere unui om care nu are înţelepciunea necesară pentru a o folosi corect.
Discipolii au insistat însă. În cele din urmă, bătrânul a cedat şi le-a şoptit la ureche mantra, implorându-i însă să o folosească cu înţelepciune.
La scurt timp, tinerii au văzut într-un loc pustiu un morman de oase albite de vreme. În spiritul frivolităţii ce îi caracterizează adeseori pe tineri, mai ales dacă se plimbă în grup, ei şi-au propus să testeze mantra pe acele oase, deşi ea nu ar fi trebuit să fie folosită decât după o meditaţie îndelungată.
Nici nu au pronunţat bine cuvintele sacre că oasele au prins carne şi s-au transformat într-o haită de lupi feroce, care i-au urmărit, i-au prins şi i-au sfâşiat în bucăţi.
* *
*
O fabulă indiană străveche spune că un şoarece se temea atât de tare de pisici încât trăia într-o teroare continuă. Unui magician i s-a făcut milă de el şi l-a transformat într-o pisică. Dar animalul a continuat să trăiască terorizat, căci se temea acum de câini.
De aceea, magicianul l-a transformat într-un câine. Câinele se temea însă de pantere, aşa că magicianul l-a transformat într-o panteră.
Dar pantera se temea de vânători. Exasperat, magicianul a renunţat şi a transformat pantera din nou într-un şoarece:
– Nimic nu te poate ajuta, i-a spus el, căci în orice animal te-aş transforma, tu ai aceeaşi inimă de şoarece.
* *
*
Lupii au atacat un sat de lângă templul în care locuia maestrul Shoju. De aceea, timp de o săptămână, Shoju s-a dus în fiecare noapte în cimitirul de lângă sat pentru a medita. În acest fel, atacurile lupilor au încetat.
Sătenii erau în delir. Ei l-au implorat să le spună ritualului secret, astfel încât să se poată proteja şi pe viitor de lupi. Shoju le-a răspuns:
– Nu am făcut niciun ritual secret. M-am aşezat pur şi simplu în meditaţie, când mai mulţi lupi s-au apropiat de mine. Animalele mi-au lins vârful nasului şi mi-au adulmecat hainele. Întrucât am rămas în starea de spirit corectă, nu m-au muşcat.
Fragment din volumul Rugăciunea broaştei, de Anthony de Mello
Nota autorului: Povestirile provin din numeroase ţări, culturi şi religii. Ele aparţin moştenirii spirituale a întregii umanităţi. Autorul nu a făcut altceva decât să le culeagă şi să le ordoneze, având un anumit scop în minte. Sarcina lui seamănă cu cea a ţesătorului şi a vopsitorului; lâna şi torsul firelor nu îi aparţin.
V-ar putea interesa şi aceste povestiri cu tâlc
