Expresii celebre, cunoscute, vorbe care îți rămân în minte – Sintagme prin care te explici mai bine – Cuvinte cunoscute de toți și lămurirea sensului lor – Replici renumite
Acarul Păun
Este un personaj real de tristă celebritate. Acum mulți ani, pe linia Ploiești-Buzău două trenuri s-au ciocnit. Ancheta asupra catastrofei i-a scos, la acea vreme, nevinovați pe adevărații responsabili (care erau celebri și potenți). Acarul din stație a fost indicat ca fiind singurul vinovat al acestei nenorociri, iar el se numea Ion Păun. De atunci, expresia renumită „acarul Păun”, utilizată de scriitori și ziariști, este folosită cu sensul de „persoană în capul căreia se aruncă greșelile altora”, „țapul ispășitor al isprăvilor celor mari și tari, subiect de revistă bulevardieră, de distracție în parlament” (caracterizare din ziarele vremii).
Acta est fabula
(lat. „Piesa a fost jucată, s-a sfârșit)
Expresia era folosită în teatrul antic pentru a se anunța că piesa s-a terminat, deoarece în acea vreme nu existau programe și sinopsis-uri care să anunțe subiectul, numărul de acte și distribuția piesei. Audiența nu își dădea seama când se sfârșea piesa și își păstra locurile, așteptând ca actorii să continue. De la teatru a trecut pe scena vieții, fiind folosită cu același sens, de final, de încheiere, uneori, de adio.
Ultimele cuvinte rostite de împăratul Augustus pe patul de moarte au fost „Acta est fabula”. Parafrazând expresia, Rabelais, a rostit în ultimele sale momente de viață „La farce est jouee” (Farsa s-a isprăvit).
Ad augusta per augusta
(lat. „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice”)
Expresia este folosită de mulți scriitori, printre care și Victor Hugo în „Hernani”. Apropiată de expresia mai des utilizată „per aspera ad astra”, această expresie este folosită pentru a accentua faptul că orice victorie, fiecare succes se obține prin luptă, prin efort, prin strădanii și prin surmontarea tuturor piedicilor.
Ad calendas graecas
(lat. „La calendele grecești”)
Expresia inițială a fost „ad calendas graecas solvere”, ce are sensul de „a plăti la calendele grecești”. Calendele desemnau, la romani, prima zi a lunii și reprezentau ziua fixată pentru plata datoriilor. Grecii nu aveau calende, iar a-ți plăti datoria la calendele grecești însemna că nu ți-o vei plăti niciodată. Suetonius, unul dintre cei mai importanți istorici romani, povestește cum împăratul Augustus îi lua în derâdere pe creditorii săi, oferindu-le acest răspuns. Expresia se folosește și astăzi pentru a spune „niciodată” în mod ironic sau cu revoltă, într-un mod elevat.
A descoperi America – Una dintre expresiile cunoscute care și-au modificat sensul inițial
Expresia este sinonimă cu a descoperi ceva neașteptat și important sau cu o realizare deosebită, obținută de o minte inventivă, deoarece momentul descoperirii Americii, în 1492 de către Cristofor Columb, a fost considerat un eveniment de mare răsunet. În timp, însă, expresia a început să capete conotații ironice. În forma sa negativă „n-a descoperit America”, expresia desemnează o persoană mai puțin pregătită intelectual și este similară ca sens cu „n-a descoperit praful de pușcă”. Oamenii de știință susțin că, de fapt, America era deja descoperită de navigatori normanzi sau de vikingi, așadar, se pare că nici Columb n-a descoperit America. Dar câte povești nu sunt și pe această temă! Replica își păstrează sensul, totuși.
Bibliografie: „Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre”, editura Științifică, 1969
Vezi și „Înțelesul unor expresii celebre (1)”
Mihaela Mușetescu
