Sărbătoarea zilei – Sfântul Ioan Milostivul, arhiepiscopul Alexandriei

0
82

Sfântul Ioan MilostivulSfântul Ioan Milostivul a fost cipriot de neam, fiul lui Epifanie domnul ţării din Amantunda Ciprului şi a trăit pe vremea lui Eraclie împăratul Bizanţului.

Singur la părinţi şi moştenind o mare avere, la vârsta cuvenită el s-a căsătorit şi a avut doi copii. Murindu-i soţia şi copiii, Ioan şi-a împărţit averea la săraci. El a hotărât să trăiască de aici înainte în slujba lui Dumnezeu şi a celor lipsiţi şi în suferinţă. De aici şi numele de Milostiv,cum i se zicea pentru faptele bune şi milostenii ce a făcut în viaţa sa, încât vestea despre dânsul ajunsese în toată partea de răsărit a creştinătăţii.

Deci când scaunul patriarhiei de Alexandria era fără păstor, împăratul Eraclie la cererea poporului a înălţat la această treaptă pe Ioan.

El, deşi nu voia, mai apoi a primit hirotonia şi a fost făcut păstor al Bisericii din Alexandria, punând astfel lumina în sfeşnic cum zice Evanghelia. Aici grija lui cea dintâi a fost cunoaşterea săracilor. Pe acestia îi numea „stăpânii şi domnii mei”, ca unii cărora Hristos le-a dat puterea să deschidă poarta cerului celor ce fac milostenie cu dânşii. Începând a paşte oile cele cuvântătoare, s-a sârguit mai întâi a-şi curăţi poporul de eresurile vremii. Tot în timpul păstoriei sale a avut loc şi năvălirea perşilor în Ierusalim şi în alte părţi ale împărăţiei, ducând cu ei o dată cu cinstitul lemn al Crucii, mulţimi de prinşi pe care i-au luat pentru a-i vinde ca robi.

Ce acest prilej, fericitul Ioan a trimis în ajutor corăbii cu grâu şi aur pentru răscumpărarea celor căzuţi în robie. A trimis de asemenea meşteri şi lucrători egipteni pentru refacerea caselor şi bisericilor stricate şi pângărite de năvălitori, precum şi oriunde era nevoie, care pline de hrană celor înfometaţi, săraci şi în suferinţă. Şi aşa plin de râvnă pentru păstrarea dreptei credinţe şi pentru rugăciune; gata la orice faptă bună, în slujba săracilor, fericitul Ioan a petrecut mulţi ani pe scaunul arhieriei sale. Ela facut multe minuni precum şi istoria lui ne arată. În anul 619, voind Sfântul să meargă la Constantinopol, pe drum l-au părăsit puterile. Abătându-se pe la Cipru a murit în Amatunda, locul naşterii sale, cinstit nu numai de creştini ci şi de necredincioşi.

Tot astăzi, Preacuviosul Părinte Nil Pustnicul

Sfântul Nil era de neam ales din Constantinopol. În vremea împăratului Teodosie cel Mare(379-395), el avea înalta slujbă de prefect al capitalei. Trăia într-o familie fericită, având un fiu şi o fiică. Din dragostea pentru Dumnezeu, el s-a retras cu fiul său Teodul la Sinai. Soţia lui s-a dus cu fiica ei la o mănăstire de maici din pustia Egiptului.

Când hoardele barbare au scăldat într-o baie de sânge muntele Sinai, Nil a scăpat cu fuga. Teodul a fost luat ca rob, însă a izbutit curând să scape şi să-şi afle tatăl pierdut. Episcopul din Eluza la hotarul dintre Arabia şi Palestina, a sfinţit în preot atât pe tată cât şi pe fiu. Restul vieţii Nil l-a petrecut, iarăşi la muntele Sinai ca pustnic.

De numele lui Nil, tradiţia a legat o mulţime de scrieri, care de bună seamă sunt de la mai mulţi scriitori.

Dintre acestea Sfântul Nil Sinaitul ar fi alcătuit numai cartea ce se cheamă „Povestiri”.  Celelalte ar fi ale altora ca: Evagrie sau Nil Din Ancira, adică Nil ascetul din Filocalie, care n-a trăit niciodată în Sinai dar care era unul din marii îndrumători duhovniceşti ai timpului său precum scrierile ne arată. Deci alcătuind el cuvinte pustniceşti pline de toată înţelepciunea, înţelegerea şi folosul, cărţi care îndeamnă spre nevoinţă cu puterea cuvântului şi cu darul Sfântului Duh şi aşa aducând cu dumnezeiască dragoste pe mulţi la Hristos cu pace s-a săvârşit.

Sursa: Proloagele, Vol.1

Jurnal Spiritual 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here