Sihastrul Proclu, pustnicul din Crăcăoani

0
216

“Oamenii să alerge spre biserică, să nu se mai poarte prin judecăţi!”

sihastrulAre 85 de ani şi de mai bine de jumătate de veac îşi duce zilele într-o chilie din lemn, construită de el, pe un deal la poalele pădurii de la Mitocu Bălan. Părintele Proclu s-a retras pe meleagurile natale după ce comuniştii l-au scos din Mănăstirea Sihăstria, unde a fost ucenicul părintelui Cleopa. Stă într-o cămăruţă care, pe dinăuntru, zici că-i biserică în miniatură. Icoanele îi conferă lumina de care are nevoie sufletul. Trupul îi este firav, barba lungă, ochii ageri, iar vorba domoală. Are darul de a vorbi în pilde, iar oamenii din toate colţurile ţării sunt atraşi de vorbele sale şi-i ascultă poveţele.

Părintele Proclu a intrat în obştea de la Mănăstirea Sihăstria pe când avea doar 12 ani. Pe numele de mirean Gheorghe Nicău, a făcut parte din grupul de călugări trimis de către patriarh la Mănăstirea Slatina, care ţinea de Fălticeni, pentru revigorarea vieţii monahale în vechea mănăstire.

A crescut sub îndrumarea părintelui Cleopa Ilie. Comuniştii l-au scos din mănăstire, şi pe el şi pe părintele stareţ Cleopa. Voiau să-l bage la închisoare, dar nu au reuşit. Părintele Proclu s-a îndreptat spe satul natal, Mitocu Bălan, din comuna Crăcăoani, unde s-a retras într-o chilie la poalele pădurii. Însă, cu cât a fugit mai mult de lume, cu atât lumea l-a căutat mai mult.

“Vine lume, da degeaba, asta le-am spus la toţi…toţi care fug de diavol, de necazuri, să se ducă la preoţii bisericii, să nu se mai poarte prin judecăţi”, ne şopteşte părintele Proclu. “Mulţi vin cu o năpastă, spun că eu sunt văzător cu duhul, dar nu sunt văzător cu duhul, nu, adică, am avut eu descoperire de la Dumnezeu… Adevărat, am simţit putere Dumnezeiască şi nu mai am îndoială, dar nu sunt văzător cu duhul, nu… A venit cineva şi a zis că băieţii s-au dus în Italia şi a venit să mă întrebe ce zic, dacă vor reuşi în Italia sau nu… eu le-am spus o glumă… că eu nu am visat nimic”. Părintele vorbeşte cu tâlc, şi numai dacă ai sufletul deschis poţi înţelege ceea ce vrea să-şi spună.

“Eu atâta, îi fericesc pe toţi care au pe Dumnezeu…şi mulţi din oamenii mari au venit la mine când aveau necazuri…şi eu aşa le-am spus: să lucraţi în aşa fel încât chiar de aţi ajuns mari, atunci când e timpul să vă “scoată”, să fugă toată lumea după dumneavoastră…aşa le-am spus… Pentru toţi cei ajunşi oameni mari, cineva s-a rugat la Dumnezeu, fie că lucrează bine, fie că lucrează rău…şi eu mă rog pentru toţi acei mari, ca să poată să discute cu oamenii”.

Rugăciunea, spune părintele Proclu, ajută în orice situaţie, dacă este spusă din tot sufletul. “Iar când spui Tatăl Nostru, să iei aminte la ceea ce înseamnă “precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”,pentru că, dacă nu ierţi pe cei ce-ţi greşesc, poţi ruga pe Domnul să te ierte?…”.

Sursa: Ziarul Ceahlăul

[fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here